Patronii firmelor private, membrii asociaţiilor familiale, persoanele autorizate să des­făşoare activităţi independen­te, precum şi cele care reali­zează venituri exclusiv din drepturi de autor, convenţii civile sau contracte de cola­bo­rare vor fi obligate să plă­tească contribuţii de asigurări sociale (CAS) de minimum 220 şi maximum 2.870 de lei lunar pe veniturile obţinute din aceste activităţi. Banii colectaţi astfel vor finanţa transferul obligaţiilor de plată ale pensiilor foştilor angajaţi din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională  de la bu­getul de stat la cel al asi­gurărilor sociale.

Unele pensii „nesimţi­te“ aflate în prezent în plată sunt mai de bun-simţ decât altele! Aşa reiese din ultima variantă a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii pu­bli­­ce, elaborată de Guvern şi dată publicităţii săptămâna tre­­cută. Şi nu numai atât. În condiţiile în care noua lege a pensiilor va fi adoptată în for­ma ei actuală, o serie întreagă de antreprenori privaţi şi li­ber-profesionişti vor fi taxaţi su­­­plimentar, pentru a se aco­peri atât deficitul actual al bu­getului asigurărilor sociale de stat, cât şi obligaţiile supli­men­tare de plată ale acestuia, care vor apărea odată cu in­tra­rea în vigoare a actului normativ.

Se transferă povara de la un buget la altul
Forma iniţială a proiectului de lege prevedea că toate pensiile „speciale“ (ale milita­ri­lor, poliţiştilor, magistra­ţi­lor, diplomaţilor, funcţionari­lor publici parlamentari, par­la­mentarilor, personalului ae­ro­nautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi cele ale personalului Curţii de Con­turi) urmează a fi recalculate şi reduse corespunzător, astfel încât cuantumul lor să reflecte contribuţiile plătite de-a lungul timpului la siste­mul public de pensii, renun­ţân­du-se la finanţarea sau su­pli­mentarea lor de la bugetul de stat.
În schimb, ultima variantă a proiectului de lege mai sus menţionat prevede că pensiile de serviciu ale angajaţilor din apărare, ordine publică şi si­gu­ranţă naţională vor fi exceptate de la recalculare şi îşi vor păstra cuantumul actual. Mai mult, acestea vor fi integrate în sistemul public de pensii, a­dică nu vor mai fi plătite de la bugetul de stat, prin alocări că­tre ministerele corespunză­toa­re, ci de la bugetul asigu­ră­rilor sociale, adică din banii colectaţi din CAS-ul plătit de toţi salariaţii.
Buget care deja înregistra un deficit de 6,5 miliarde de lei în noiembrie 2009, adică 1,3% din PIB-ul estimat pe a­nul trecut. Potrivit bugetelor pe 2010 ale Ministerului Apă­rării Naţionale (MApN), Mi­nis­terului Administraţiei şi In­ter­nelor (MAI) şi Serviciului Ro­mân de Informaţii (SRI), suma totală alocată pentru plata pen­siilor în aceste structuri este de 3,7 miliarde de lei.

Apărarea şi ordinea publică, „mai egale“ în drepturi
Ultima variantă a proiectului legii unice de pensionare stipulează că, spre deosebire de celelalte pensii „speciale“ aflate în prezent în plată, care urmează să fie recalculate corespunzător cu sumele cu care beneficiarii au cotizat la sistem şi cu stagiul lor de cotizare, pentru pensiile de serviciu ale militarilor şi poliţiş­ti­lor, „punctajul mediu anual se determină prin raportarea cuantumului pensiei stabilite conform legislaţiei anterioare la valoarea unui punct de pensie în vigoare la data intrării în vigoare a noii legi unice de pensionare“. Cel mai simplu calcul aritmetic arată că, efectuând acest calcul în sens in­vers, adică înmulţind punctajul mediu anual rezultat din algoritmul prezentat în pro­iec­tul de lege cu valoarea la zi a unui punct de pensie, rezul­tă că militarii şi poliţiştii pensionari îşi vor păstra cuantumul actual al pensiilor.
Este drept, spre deosebire de celalalte categorii de pensii de serviciu, în cazul lucrăto­ri­lor din apărare, ordine publi­că şi siguranţă naţională apare o problemă. Aceştia din urmă nu au contribuit deloc, în pe­rioada activă, la sistemul pu­blic de pensii, ci au plătit doar 5% din salariul brut lunar la bu­getul de stat, buget din care îşi primesc şi pensia. Astfel încât, dacă li s-ar aplica recalcularea exact ca şi celorlalte categorii profesionale menţio­nate mai sus, ar exista doar do­uă posibilităţi: ori ar încasa pensii corespunzătoare acestei contribuţii mult reduse, de 5%, ori şi-ar pierde pensiile, în­trucât nu au plătit deloc contribuţii la bugetul asigură­ri­lor sociale.

Nu se doreşte reducerea pensiilor „în uniformă“
Exista însă o altă soluţie ca­re să aducă pensiile militari­lor şi poliţiştilor mai în acord cu principiul contributivităţii, pe care autorităţile susţin că vor să construiască noul sistem unitar de pensii. Soluţie prezentată chiar de către actualul ministru al muncii, Mihai Şeitan, în mai 2009: aceea de a recalcula pensiile de serviciu respective ca şi cum salariaţii şi angajatorii cu pricina ar fi plătit nivelul de CAS valabil în fiecare an de activitate, aplicat corespunzător veniturilor câş­tigate în anii respectivi.
„În momentul în care in­tră legea nouă, eu spun: «Banii pe care îi aveţi acum nu mă in­teresează, vă recalculez pensia ca şi cum aţi ieşi acum şi voi, ţinând cont de ce salarii aţi a­vut» şi le dau cât iese. În fie­ca­re an, eu ştiu cât a fost contri­bu­ţia normală - 12%, 13%, 14%, 30% - şi fac calculul, câte punc­te îi ies în fiecare an omului, ţinând cont de salariul. Şi o să iasă o pensie ca şi când au fost în sistemul ăsta public. Cât o să fie pensia aia, atât le dau“, declara anul trecut Mi­hai Şeitan.
În acest fel, pensiile curen­te aflate în plată ale militarilor şi poliţiştilor ar fi fost recalculate după acelaşi principiu ca şi cele din sistemul public (chiar dacă beneficiarii au contribuit mult mai puţin şi la alt buget decât cetăţenii „normali“) şi nu ar mai fi echivalente cu 60% din ultima soldă sau salariu brut. Mai ales că, po­trivit legislaţiei curente, a­ces­te pensii s-au actualizat a-nual, de-a lungul timpului, nu prin raportare la salariul me­diu pe economie, ca la pensio­narii din sistemul public, ci la câştigurile din sectoarele de a­pă­rare, ordine publică şi siguranţă naţională - semnificativ mai mari.
Se pare însă că nu se va mai apela la această soluţie. Consilierul ministrului mun­cii, Loredana Manolache, a de­clarat, săptămâna trecută, că militarii, poliţiştii şi angajaţii serviciilor secrete ar putea beneficia de condiţii aparte de pensionare, cu anumite spo­ruri, justificate de condiţiile dificile de muncă ale acestora, condiţii care sunt în prezent negociate cu ministerele de re­sort. Ea a adăugat că recalcularea pensiilor pentru aceste categorii ar putea să se facă după algoritmul după care se calculează aceste pensii în pre­zent, care este diferit de cel a­pli­cabil celorlalte categorii de pensionari.

Pensiile în plată se menţin, salariile cresc
Pe de altă parte, potrivit ex­punerii de motive a proiectului legii unice de pensiona­re, vor fi integrate în siste­mul unitar de pensii publice toate persoanele care activează în prezent în domenii în care se utilizează legi speciale de pensionare.
„Conform cotelor actuale de contribuţii de asigurări so­ciale, angajatorul va plăti 20,8%, aplicat fondului de sa­larii brute, iar angajatul 10,5%, aplicat salariului brut lunar, conform legii. În cazul perso­nalului din apărare naţională, or­dine publică şi siguranţă na­ţională, se transferă cei 5% ce se plăteau la bugetul de stat că­tre bugetul asigurărilor de stat şi se adaugă încă 5,5%. Ma­jo­rarea cu 5,5% a contribuţiei se realizează prin creşterea sol­dei/salariului brut, astfel încât câştigul net să nu fie a­fectat“, se spune în ex­pu­ne­rea de motive, iar proiectul propriu-zis stipulează acelaşi lucru.
În plus, pentru angajaţii ac­tivi din apărare, ordine pu­bli­că şi siguranţă naţională, stabi­li­rea pensiilor se va face prin înmulţirea numărului mediu de puncte pe care persoana l-ar fi realizat pe toată du­rata de activitate, dacă ar fi plătit contribuţii de asigurări sociale, cu valoarea unui punct de pensie, stabilită prin lege“.

Tunurile pe întreprinzători
Acţionarii şi asociaţii fir­me­lor private, membrii aso­cia­ţiilor familiale, PFA-urile, liber-profesioniştii, precum şi persoanele plătite exclusiv pe drepturi de autor, convenţii ci­vile sau contracte de colabora­re, care realizează, din aceste surse, venituri anuale de mi­ni­mum 7.344 de lei (patru sa­larii medii brute) vor fi obliga­te, potrivit proiectului de lege, să plătească CAS integral, de 31,3%, pe aceste sume.
Mai mult, deşi această obli­gaţie de plată se declanşează doar la venituri lunare de mi­nimum 612 lei pe lună, baza de impunere este de 705 lei pe lună (salariul minim din sec­to­rul bugetar), ceea ce se traduce printr-un CAS minim de 220 lei lunar. Şi, spre deosebire de cei plătiţi pe drepturi de autor, toate celelalte categorii dato­rează CAS pe veniturile speci­ficate, chiar dacă au şi un contract de muncă, fiind astfel dublu impozitate! Iar plafonul maxim de impunere a CAS este fixat extrem de sus, la cinci salarii medii pe eco­no­mie (echivalent cu un CAS lu­nar de 2.870 lei pe lună), sco­pul său fiind nu acela de a li­mi­ta povara fiscală a contri­buabililor, ci, după declaraţiile ministrului muncii, Mihai Şei­tan, „de a nu mai exista pensii foarte mari plătite de stat“.
În ipoteza fericită, dar ne­specificată în lege, în care baza de impunere a CAS pentru a­ces­te categorii va fi similară ce­lei prevăzute de Codul Fis­cal pentru impozitul de 16% (a­dică venitul net, după scăde­rea chel­tuielilor şi a diverselor de­du­ceri), pornind de la pro­iec­ţia din bugetul de stat pe 2010, ca­re estimează încasări din im­po­zitul pe venituri din activi­tăţi independente de 528.357.000 lei, rezultă că din aceste venituri s-ar putea înca­sa CAS de peste un miliard de lei.
Dintr-un alt calcul posibil, care porneşte de la ipoteza că fiecare dintre cele 344.543 de PFA-uri înregistrate la ONRC la finalul lui 2009 va plăti CAS-ul minim impus de lege, de 220 de lei, rezultă încasări pen­tru pensii de 910 milioane de lei. Însă, dacă pe total PFA-urile s-ar asigura la o sumă me­die situată între pragurile prevăzute de lege, de 705 şi 9.180 de lei, încasările din CAS ar putea fi substanţial mai mari, de peste 6 miliarde de lei. Deloc spre lauda celor care l-au elaborat, proiectul de lege este suficient de vag pentru a îngădui şi alte interpretări şi calcule.

Guvernul îşi face loc pentru deficitul propriu
În forma ei actuală, noua lege a pensiilor este menită să reducă nu presiunea asupra bu­getului asigurărilor sociale, din care se plătesc pensiile pu­blice, ci pe cea suportată de bu­getul de stat, adică să asigu­re mai mulţi bani la dispo­zi­ţia Guvernului. Acest lucru este recunoscut chiar de către ministrul Şeitan, care a decla­rat, săptămâna trecută, că bu­getul de pensii va trebui subvenţio­nat anul viitor de la bu­ge­tul de stat doar cu un mi­liard de eu­ro, faţă de 1,5 mi­liar­de de euro, anul acesta.
În prezent, de la bugetul de stat, obligaţiile anuale de plată legate de pensii pot fi estimate la aproape 9,6 miliarde de lei, reprezentând pensii pentru an­gajaţi din apărare, ordine pu­blică şi siguranţă naţională (3,7 miliarde de lei), suplimen­tarea pensiilor speciale parţial contri­butive (493 de milioane de lei) şi subvenţii pentru aco­pe­ri­rea deficitului sistemului pu­blic de pensii (5,4 miliarde de lei, în ianuarie-noiembrie 2009).
În urma aplicării actualei forme a proiectului de lege, pla­­ta pensiilor MApN şi MAI s-ar transfera la bugetul asigu­ră­rilor sociale, pensiile magis­tra­­ţilor, diplomaţilor, parlamentarilor şi aviatorilor n-ar mai fi suplimentate de la bu­getul de stat şi, în schimb, ar apărea o­bligaţii de plată a CAS pentru militari şi poliţişti, de circa 1,86 miliarde de lei, după cum reiese din bugetele pe 2010 ale celor două instituţii.

CAS pe dividende?
De vreme ce proiectul de lege stipulează că vor fi impuse cu CAS ve­niturile acţionarilor, asociaţilor şi comanditarilor, fără alte precizări, din forma actuală a actului normativ rezultă că şi dividendele, şi sumele obţinute din cesionare de acţiuni şi părţi sociale, ca şi din lichidări de fir­me, vor fi venituri purtătoare de CAS.
Asta în pofida declaraţiilor de negare ale ministrului finanţelor, Se­bas­tian Vlădescu, care a spus că „nu există documente“ cu privire la „ideea de CAS pe dividende“. Precum şi în pofida bunului-simţ şi a caracteristicilor aparte ale dividendelor. Acestea nu sunt venituri certe şi cu caracter de continuitate şi reprezintă câştiguri din investiţii, nu din muncă în sens juridic. Pe lângă că, în acest fel, s-ar ajunge în România la o triplă impozitare a profitului.
Dacă în privinţa cesionării de acţiuni şi părţi sociale şi a veniturilor din lichidări de firme este greu de făcut o estimare, lucrurile stau altfel în privinţa dividendelor. Guvernanţii mizează, în bugetul de stat pe 2010, pe încasări din impozitarea dividendelor încasate de persoa­nele fizice de peste 1,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o bază de im­punere de 9,3 miliarde de lei. Aplicând CAS-ul de 31,3%, rezultă încasări potenţiale la bugetul de pensii de aproape 3 miliarde de lei.


Soluţie: solidaritatea între generaţii, împotriva statului
Una dintre soluţiile la care micii antreprenori ar putea recurge pentru a evita plata CAS-ului pe veniturile specifice obţinute este aceea de a ceda din părţile sociale deţinute la firme, precum şi 99% din pro­fitul obţinut, părinţilor sau altor rude aflate la pensie, întrucât aceştia sunt exceptaţi de la plata CAS pe aceste sume, este de părere Sorin Istrate, managing partner al firmei de servicii de consultanţă fiscală, contabilitate şi salarizare Contexpert Consulting.
„Celebra vorbă românească «Cine n-are bătrâni să-şi cumpere» îşi do­vedeşte din nou aplicabilitatea. Oare eventualii investitori în Ro­mâ­nia îşi vor aduce cu ei bătrânii?“, se întreabă, retoric, Istrate.
Potrivit acestuia, prin noul proiect de lege cu privire la pensii, statul atacă clasa socială medie din România şi se distanţează din ce în ce mai mult de majoritatea statelor din UE. „Ce vor face cei care, până în acest moment, au ales să-şi construiască singuri libertatea financiară şi viitorul după vârsta retragerii din activitate? Vor face precum cei care şi-au înregistrat maşinile în Bulgaria, refuzând să plătească taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor“, a conchis Istrate.

E din ce în ce mai scump să munceşti în România
Taxele şi contribuţiile obligatorii ale angajatorilor cu forţa de muncă consumă, în medie, în România, 34,2% din profitul companiilor, semnificativ peste media ţărilor din Europa de Est şi Asia Centrală (23,1%) şi chiar a statelor membre OECD, care grupează cele mai bogate, dar şi cele mai „sociale“ state ale lumii, în special din Europa (24,4%).
Prin comparaţie, în Bulgaria, ţară vecină şi cu un sistem de impuneri sociale extrem de asemănător cu cel românesc, totalul contribuţiilor cumulate ale angajatorului şi angajatului, pentru pensie, sănătate, şomaj, accidente de muncă şi garantarea creanţelor salariale, este de 30,5% din venitul brut lunar, faţă de 44,25%, în România. CAS-ul pentru pensii, în Bulgaria, este de 10% pentru angajator şi 8% pentru angajat. Şi în Ungaria, totalul contribuţiilor este sub nivelul de la noi (41,5%).
De reţinut că „legendarul“ stat asistenţial suedez impune angajatorilor şi angajaţilor, cumulat, contribuţii sociale totale de doar 38,42%, din care 31,42% pentru angajatori, acestea din urmă fiind reduse, în 2008, la 21,30% pentru salariaţii între 18 şi 25 de ani.

CITEŞTE: Şi totuşi noua lege a pensiilor obligă la plata CAS pe dividende!