A fost o săptămână bună pentru parapsihologie. Luna a fost în Capricorn, Marte în constelaţia Săgetătorul şi Mircea Geoană acasă, unde tocmai şi-a instalat contoar separat pentru energia negativă. Stă în bloc cu Elena Udrea şi nu vrea să plătească şi partea ei!
Însă nu doar asta a fost problema României. Avem un ministru care n-a mărturisit că era administrator la o firmă în timp ce era şi demnitar. Doamna Plăcintă. Asta îmi aduce aminte de bancul acela din vremea lui Ceauşescu, cu omul care voia să ajungă preşedinte şi l-au chemat să-l întrebe, „dom’le, eşti tâmpit, dom’le, eşti nebun?“, „Aaa, zice omul, dacă astea sunt condiţiile, eu mă retrag!“
E bine de ştiut: dacă vrei să ajungi ministru în România, nu trebuie să pară că te pricepi să conduci ceva! E lege!
Şi mai avem o poveste simpatică. Cică la Drobeta Turnu Severin foştii membri PSD şi actualii membri PSD s-au bătut pentru viitorul sediu PSD. Dom’le, eu înţeleg să te baţi pentru funcţii. Înţeleg să te baţi pentru bani. Hai şi pentru secretare. Dar să te baţi să plăteşti chiria şi întreţinerea? Unde s-a mai văzut aşa ceva în România?
Şi bineînţeles că a venit şi delegaţia de la FMI. Era un domn acolo care ne-a zis că România ar vrea Mercedes, da’ n-are bani decât de Dacie. Aşa că trebuie să scadă salariile în sectorul de stat. Bun, da’ omul ăsta de la FMI chiar nu ştie ce facem noi când n-avem bani de Mercedes? Nu lipseşte niciun Merţan de pe strada lui, acolo unde o sta el în Occident? Asta e soluţia, dar se face că n-o vede! Noi, când n-avem bani de maşină străină, facem rost de cheie de la ea!
Şi-au mai fost: Mutu vrea să slăbească şi a reuşit: acum chiar c-o să moară de foame. Lotrul Penescu a ieşit din cantonamentul poliţiei, jefuitorul din parcul Gutâi a intrat, iar Florin Salam a descoperit discriminarea, pe care o vede destul de prost prin geamul limuzinei.
Săptămâna asta mi-au trecut prin faţa ochilor mai bine de 250 de ştiri. Niciuna n-avea nicio legătură cu drumul meu spre casă, cu viaţa mea, cu lucrurile care mă îngrijorează cu adevărat sau care mă bucură. Realitatea, aia în care trăim aproape toţi, nu mai poate fi vândută în media, că nu mai e destul de spectaculoasă, glamoroasă, şocantă.
Ba nu, ia stai: uite, am trecut printr-o spaimă la care mi-a tremurat un pic vocea: dacă n-o să ne placă iPad când vine, prin iunie, în România?
Care iPad? Hai, fii serios! Unde-ai fost săptămâna trecută?
