Cu o zi înainte de reconfirmarea lui Ben Bernanke la conducerea Fed pentru un nou mandat de patru ani, Comitetul Federal pentru Operaţiuni Open Market (FOMEC) - organismul băncii centrale americane însărcinat cu stabilirea dobânzilor - afirmă că nu va prelungi programele neconvenţionale de stimulare monetară.
Conducerea băncii centrale a SUA, Federal Reserve Sys­tem, a anunţat că va în­cheia programele necon­ven­ţionale de stimulare monetară în prima parte a anului, pe fondul unor aşteptări pozitive privind evo­luţia economiei. Conform comunicatului de presă al FOMEC, cel mai important organism de politică mo­netară al Fed, din 27 ianuarie, oficialii băncii centrale americane se aş­teaptă la reluarea moderată a ac­ti­vi­tăţii economice, dar se arată mai puţin siguri că nivelul general al pre­ţurilor va rămâne stabil. În prezent, dobânda de politică monetară e fixată la un interval de 0-0,25%, iar FOMEC şi-a reiterat intenţia de a o menţine la acest nivel - unul „ex­cep­ţional de scăzut“ - pentru o „peri­oa­dă extinsă de timp“. În schimb, oficialii Fed au reafirmat termenele pentru închiderea celor şase facili­tăţi speciale de creditare, încă ope­ra­ţionale, create de la începutul crizei. Cu toate acestea, nu a fost fixat niciun termen pentru stoparea programului de achiziţie directă de ipoteci securitizate şi obligaţiuni emise de agenţiile ipotecare federale Fannie Mae, Freddie Mac şi Ginnie Mae ori de către Federal Home Loan Bank.

Achiziţiile directe de ipoteci continuă
Programele neconvenţionale de stimulare monetară au fost create pentru a ajutora băncile şi pieţele financiare, în timp ce programul de achiziţii directe de ipoteci a fost pro­iectat să vină în ajutorul companii­lor ipotecare de stat şi al pieţei imobiliare. Din cele şapte programe neconvenţionale de stimulare monetară, unul, destinat fondurilor mu­tua­le de investiţii, a expirat pe 30 oc­tombrie 2009. Conform comunicatului FOMEC, cele patru programe - destinate fondurilor mutuale, pieţei de efecte de comerţ, dealerilor primari de pe piaţa interbancară şi pieţei financiare - sunt prevăzute să expire la 1 februarie 2010. Cu aceeaşi ocazie va fi închisă şi facilitatea de aranjamente swap cu alte bănci centrale. Celelalte două facilităţi de cre­ditare de urgenţă, Term Auction Fa­cility şi Term Asset-Backed Securi­ties Loan Facility, urmează să expire în luna martie.
Achiziţiile directe de ipoteci securitizate anunţate de Fed se ridică la 1.250 de miliarde de dolari, la care se adaugă achiziţii de obligaţiuni emise de Fannie Mae, Freddie Mac şi Fe­de­ral Home Loan Bank în valoare de 175 de miliarde de dolari. Aceste in­tervenţiii au ca obiectiv menţine­rea unei dobânzi reduse la creditele ipo­te­care, chiar dacă tocmai o astfel de politică a dus la criza actuală, care a lăsat în urmă un inventar enorm de case fără cumpărători. Astfel, în de­cembrie anul trecut, dobânda fixă la un credit ipotecar pe 30 de ani a atins un minim-record de 4,71%, si­tuân­du-se în prezent în jurul a 5%. Conform unei declaraţii a preşedin­te­lui filialei Fed din Boston, Eric Ro­sengren, achi­ziţiile de ipoteci ale băncii centrale sunt responsabile pentru o scă­dere cuprinsă între 25 şi 75 puncte de ba­ză a dobânzii pe 30 de ani la cre­ditele ipotecare. Din cauza dependenţei pieţei imobiliare faţă de achi­ziţiile de active ipotecare ale Fed, conducerea băncii centrale americane ezită să a­nunţe încetarea acestui program. Conform ultimei actua­lizări a Indi­celui S&P Case-Shiller, ra­ta anuală de scădere a pre­ţului case­lor în cele mai mari 20 de aglomerări ur­ba­ne din SUA s-a mode­rat, atingând 5,3% la sfâr­şitul lui no­iembrie anul trecut.

Şomajul dă semne de atenuare
Conform comunicatului FOMEC, consumul creşte în ritm moderat, fiind constrâns de o piaţă a muncii fi­ravă, o creştere modestă a venituri­lor, o avere mai redusă a gospodă­rii­lor şi condiţii restrictive de creditare. În decembrie, rata şomajului în SUA se situa la 10% din forţa de muncă ocupată. Potrivit Departamentului Muncii, numărul angajaţilor care au aplicat pentru prima dată pentru şo­maj a scăzut peste aşteptări în săptă­mâna care s-a încheiat pe 23 ianua­rie, de la 478.000 cu o săptămână îna­inte la 470.000, semnalând că fir­mele americane îşi încheie reduce­rile de personal. Scăderea bursei este una dintre cauzele majore ale re­ducerii averii consumatorilor. La sfârşitul lui 2009, indicele Standard & Poors 500 a scăzut cu 1,6%, în timp ce Nasdaq Composite Index a pierdut 2%. În decembrie anul trecut, producţia a crescut cu 0,6%, a şasea lună consecutivă de creştere, dar ca­pacitatea de producţie utilizată este încă de doar 72%, sub media de 78,5%, înregistrată în perioada 2000-2007.
Economia americană a crescut în al treilea trimestru al 2009 cu 2,2%, conform celei de-a treia revizuiri rea­li­zate de Biroul de Analiză Economi­că al Departamentului Comerţului al SUA. Estimarea mediană privind rata de creştere a economiei americane în ultimele trei luni ale anului trecut este de 4,6%. Decizia FOMEC de a lăsa dobânda de politică monetară la un nivel vecin cu zero ajută la consolidarea acestei tendinţe de re­luare a activităţii economice, însă, mai devreme sau mai târziu, inflaţia va începe să crească. În momentul de faţă nu se ştie însă câtă inflaţie va tolera Fed înainte să treacă la o politică monetară restrictivă.

Federal Reserve: profit-record în 2009
Banca centrală americană a anunţat un profit contabil de 52,1 miliarde de dolari în 2009, ca urmare a dobânzilor încasate pe titlurile de stat sau pe produsele ipotecare structurate emise de corporaţiile de stat pe care le-a achiziţionat pe parcursul crizei. De asemenea, Fed a câştigat şi de pe urma creditelor de urgenţă avansate băncilor şi companiilor financiare, care au făcut ca bilanţul său contabil să crească de aproape trei ori. Suma reprezintă cel mai mare profit contabil raportat de Federal Reserve din 1914, anul în care a fost creată. Din 52,1 miliarde, 46,1 vor fi vărsaţi Trezoreriei SUA. Şi, desigur, profiturile Fed au o cu totul altă semnificaţie decât profiturile unei bănci obiş­nuite. Banca centrală americană se exceptează de la utilizarea contabilităţii mark-to-market, folosind valoarea istorică, altfel ar fi oficial în faliment ca urmare a devalorizării activelor financiare ipotecare achiziţionate. Dar chiar dacă Fed ar respecta normele contabile uzuale din SUA, profiturile sale nu indică decât că, spre deosebire de orice altă instituţie financiară, banca centrală  poate crea oricând mai mulţi bani, multipli­cân­du-şi activele prin achiziţionarea ad libitum de creanţe guvernamentale sau private. 
Deşi nominal e o instituţie privată, deţinută de un consorţiu de bănci de pe întreg teri­toriul SUA, Fed este în practică o instituţie guvernamentală a cărei conducere este nu­mită de Senatul Statelor Unite.