Starea naţiunii lui Obama: nu prea bună, dar se putea şi mai rău

de Bogdan Enache in International pe 29 Ianuarie 2010, 18:34

  • print
  • rss

Cel dintâi discurs „State of the Union“ ţinut de preşedintele american Barack Obama pe 28 ianuarie, în faţa Congresului, după un an de mandat în fruntea executivului american, s-a concentrat - aşa cum era de aşteptat - asu­pra celor mai presante chestiuni pri­vind situaţia economică a ţării.
Obama a subliniat contextul di­ficil în care şi-a început mandatul, mar­cat de angajamente în două răz­boaie (Irak şi Afganistan) pe plan extern şi debutul unei rece­siuni pe plan intern care risca să se transfor­me într-o a doua Mare Cri­ză. Toto­dată, acesta a încercat să su­blinieze că măsurile luate pentru combate­rea crizei economice, cum ar fi adop­tarea unui masiv pachet de stimulare fiscală care a explodat deficitul bugetar şi datoria publică a SUA, precum şi salvarea de la fa­liment a băncilor ameninţate cu in­solvabilitatea au făcut obiectul u­nui consens bipartizan şi repre­zin­tă o continuare a politicilor ad­mi­nistraţiei re­pu­blicane care l-a pre­cedat.
Combaterea şomajului, reduce­rea taxelor pentru persoanele cu venituri mici, necesitatea extinderii asigurării medicale de stat şi adop­tarea unui plan de îngheţare a cheltuielilor publice pentru a nu periclita parametrii macroeconomici au fost principale măsuri econo­mice punctate de Barack Obama în discursul tradiţional privind starea na­ţiunii.

Americanii nu mai pot fi uşor convinşi
Deşi sintagma „crearea de locuri de muncă“ a apărut de 29 de ori în discursul lui Obama, iar progra­me­le de stimulare fiscală au fost lău­date ca mijloace prin care nume­roa­se lo­curi de muncă au fost salvate, în rea­litate economia SUA a pierdut 2,7 mi­lioane de locuri de muncă de la adoptarea giganticului plan de sti­­mulare de peste 750 de miliarde de dolari şi 3,4 milioane de la ale­ge­rea sa la Casa Albă.
Cât priveşte reducerea taxelor, ma­joritatea reprezintă măsuri temporare contraciclice legate de pro­gra­mul de stimulare fiscală, relativ nesemnificative pentru ansamblul economiei, în condiţiile în care 40% din populaţia SUA nu plătea oricum niciun fel de taxe. În acelaşi timp, deficitul bugetar de 1.350 de mili­arde de dolari pe anul trecut şi datoria publică de peste 12.000 de mi­liarde înseamnă o creştere a taxelor în viitor sau o scădere inflaţionistă a puterii de cumpărare.
Extinderea asigurării medicale de stat reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de pe agenda social-democrată a lui Ba­rack Obama, însă costurile şi ineficienţa acestei măsuri au început să fie în­ţelese de publicul american. Vic­to­ria-surpriză a republicanului Scott Brown în alegerile pentru unul dintre cele două fotolii de se­na­tor al sta­tului Massachusetts, în mod tra­di­ţional o redută democra­tă, în care sistemul public de sănă­ta­te şi alte programe asistenţiale sunt cele mai extinse din SUA, e considerată de mulţi o dovadă că Obama nu a reuşit să convingă pu­bli­cul american de superioritatea unui stat dirijist-asistenţial mai ex­tins, de tip european.
În sfârşit, propunerea preşedintelui SUA de a îngheţa un procent de numai 13% din cheltuielile guvernamentale actuale este considerată in­suficientă, atât de analişti, cât şi de opoziţia republicană.
 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net