Dilema Federal Reserve

de Florin Aftalion in International pe 29 Ianuarie 2010, 18:26

Florin Aftalion, profesor la ESSEC Business School Paris

Primul răspuns al Fed la dezastrul financiar a constat în inundarea pieţelor cu lichidităţi. Dar pentru că ratele dobânzilor apropiate de zero n-au fost suficiente să restaureze în­crederea, aceasta s-a apucat să cum­pere agresiv creanţe de orice natură (inclusiv produse toxice). Ca urmare a acestei noi politici, activul bilan­ţu­lui său contabil, adică ansamblul a­po­rtului său la economie, s-a dublat în câteva luni. La pasivul aceluiaşi bi­lanţ, rezervele excedentare ale băncilor au trecut rapid de la mai pu­ţin de două miliarde de dolari la circa 1.000 de miliarde astăzi (de 15 ori mai mult decât rezervele obligatorii). Într-un sistem cu rezerve fracţionare, astfel de excedente pot conduce la o extraordinară expan­siune monetară, deci la o explozie inflaţionistă.
Fed zice că este pregătită să-şi dezumfle bilanţul. În acest scop şi-ar vinde o parte din active, ceea ce ar duce la creşterea ratelor dobânzii, şi nu doar a celor pe termen scurt. Odată cu comprimarea propriilor re­zerve, capacitatea băncilor de a acorda noi credite se va diminua, ceea ce va îndepărta spectrul inflaţionist. Dar, în contrapondere, creşterea eco­nomiei va fi ameninţată de dobân­zile mai ridicate.
În lupta împotriva crizei, Fed nu a acţionat singură. Trezoreria americană a contribuit la readucerea încrederii în sistemul financiar, consolidând în mod considerabil capitalurile permanente ale băncilor, în timp ce administraţia lansa un am­bi­ţios plan de stimulare. Rezultatul acţiunilor conjugate ale Fed, Trezo­re­riei şi Administraţiei a fost în pri­mul rând disiparea temerilor care paralizau piaţa creditului; primii in­dici ai unei relansări s-au manifestat în Statele Unite, începând cu sfâr­şi­tul trimestrului doi al anului 2009.
Odată cu reluarea creşterii, nu a venit oare momentul ca Fed să pună capăt politicii sale excepţionale şi să inverseze direcţia? Pentru moment, creaţia monetară rămâne moderată şi niciun semn inflaţionist nu se ma­nifestă. Preţurile en gros, ca şi pre­ţu­rile en detail, sunt stabile. Cum randamentele obligaţiunilor Trezore­riei, relativ scăzute, nu încorporează anticipaţii inflaţioniste, creşterea generalizată a preţurilor nu va surveni imediat. Dar acest lucru nu în­seamnă că banca centrală americană are mult timp la dispoziţie până ce se va întâmpla acest lucru. Ştiind că efectele unei schimbări de politică monetară se manifestă cu un decalaj care poate atinge un an, pentru a pre­veni orice puseu inflaţionist vii­tor, Fed va trebui să acţioneze prin anticipaţie, fără să aştepte ca şomajul să atingă un nivel acceptabil. Exis­tă totuşi temeri că acţionând în acest mod aceasta va fi acuzată că va sparge reluarea creşterii. Pentru mo­ment, Ben Bernanke, preşedintele Fed, anunţă că dobânzile trebuie să ră­mână încă un timp la nivelul actual, aşteptând ca reluarea creşterii să se consolideze şi şomajul să scadă.
Nimeni nu ştie precis când este momentul optim al unei schimbări de politică. Dar există temeri că presiuni politice se exercită în favoarea continuării unei politici monetare laxe dincolo de acest moment critic. Şi acest lucru din mai multe motive. Inflaţia pe care continuarea prelungită a politicii actuale a Fed o va pro­d­uce fără doar şi poate pare de­zi­ra­bilă pentru cei care cred că un dolar slab va favoriza exporturile america­ne sau că dobânzile scăzute vor ameliora în mod durabil nivelul şomajului. Reducând valoarea reală a unei datorii publice devenite incontrolabile, ea ar fi, de asemenea, bine-veni­tă pentru Trezoreria americană. Să adăugăm că bursele ameninţă să se pră­buşească în momentul în care Fed va creşte dobânzile. Dar, cu cât Fed va amâna mai mult deciziile, cu atât mai multă inflaţie se va acumula în economie, care se va dovedi di­ficil de eradicat. Ea va trebui combă­tută printr-o politică monetară ex­trem de restrictivă şi rate ale do­bân­zilor extrem de ridicate. Acestea din urmă vor provoca un crah obligatar şi o nouă recesiune. Pentru a evita o astfel de catastrofă, Fed trebuie să dovedească independenţă şi să nu întârzie să strângă hăţurile.

International

Dispersarea informaţiei condamnă la moarte corporatismul

Din motive lesne de înţeles - evitarea, cu orice preţ, chiar cu cel al sacrificării bunăstării generaţiilor viitoare, a falimentului sistemului de pensii publice -, statul român preferă ca...

Principala tiparniţă de bani a lumii a intrat în impas

Compania britanică riscă să piardă un contract de tipărire de bancnote pentru banca centrală a Indiei, în valoare de aproape un sfert din profitul său pe anul trecut, după ce a anunţat...

Franţa riscă să alunge turiştii musulmani bogaţi din Paris

Majid al-Abdulaziz, 39 de  ani, profesor de sport din Riad, Arabia Saudită, se află pentru al treilea an la rând în vacanţă la Paris, alături de soţia sa, purtătoare a vălului...

China se pregăteşte să devină a doua economie a lumii

Produsul intern brut (PIB) al Chinei l-a depăşit în trimestrul al doilea pentru prima dată pe cel al Japoniei. Chiar dacă la nivelul primelor şase luni economia chineză s-a situat sub...

Roubini: Economia SUA se confruntă cu riscul unei noi recesiuni

Economia Statelor Unite, cea mai mare din lume, se îndreaptă către o deteriorare semnificativă, în condiţiile în care nu va mai bene­ficia de măsuri de stimulare, iar...

Articol apărut iniţial în „La Tribune“


Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Radu Preda

Trei nesimţiţi

Motto: Subsemnatul Popescu sunt ziarist şi cred că d-nii Vlădescu & comp. merită medaliaţi cu o flegmă pe rever Faptul că o seamă de artişti şi jurnalişti au cochetat timid, pe reţelele sociale, cu o grevă fiscală nu înseamnă că îi va lua ci­ne­va în seamă. Nici gesturile eroice de frondă ale „intelectualilor lui Băsescu“ nu vor clinti cu niciun milimetru deciziile gu­ver­nului Boc. Nici măcar anunţul făcut de Mircea Diaconu, cum că renunţă la a mai urca vreodată pe scenă, nu-i va impresiona pe Boc sau Şeitan care, cel mai probabil, vor spune că actualul senator liberal este un actor prost şi, prin urmare, măsurile lor au determinat un gest care de fapt este o binefacere pentru public.

»continuare

SFIN ÎŢI OFERĂ

Cele mai proaste decizii din istorie

Din 30 august, Săptămâna Financiară vă propune cartea „Cele mai proaste decizii din istorie”, un veritabil catalog al greşelilor care au marcat istoria omenirii din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Scriitorul Stephen Weir vă invită într-un periplu incitant printre tragediile şi catastofele generate de decizii arbitrare ale unor conducători, pentru a le înţelege cauzele şi, mai ales, pentru a nu le mai repeta.




Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net

Televiziune Ziare Reviste Radio Business Cariere
Antena 1
Antena 2
Antena 3
Antena International
EuforiaTV
GSP TV
Saptamana Financiara
Financiarul
Jurnalul National
Gazeta Sporturilor
Ghimpele
TopGear
Felicia
Confidential
Cultura
GoodFood
GoodHomes
RadioZU
Romantic FM
Tipografia INTACT
INTACT Production
Open Media Network
INTACT Advertising
INTACT Interactive
Euroexpo Trade Fairs
Seed Consultants
Oportunitati in cadrul INTACT
CSR
FUDV
Fundatia Mereu Aproape
Internet
NEWS ENTERTAINMENT FINANCE WOMEN SPORT MOBILE
antena3.ro
jurnalul.ro
ghimpele.ro
videonews.ro
intactnews.ro
antena1.ro
antena2.tv
antenai.ro
vdtonline.ro
sfin.ro
financiarul.com
euforia.tv
revistafelicia.ro
myconfidential.ro
gsp.ro
gsptv.ro
mysport.ro
pariori.ro
m.antena3.ro
m.gsp.ro
AUTO SERVICII
topgear.ro totulredus.ro
© Acest site este parte a INTACT MEDIA GROUP