Ministerul Finanţelor şi-a trimis portăreii în curtea Pieţei de Gros din Bucureşti, pentru recuperarea unei datorii de circa 128 de milioane de lei (circa 31 milioane de euro). Societatea, la care AVAS deţine 95% din totalul acţiunilor, este pe cale să piardă jumătate din activul imobiliar deţinut, întrucât ANAF a trecut la executarea unui lot de 15,9 hectare din cele circa 30 de hectare de teren aflate în patrimoniu. Demararea procedurii de executare silită va duce la dispariţia primei pieţe de gros pentru legume şi fructe din România, societate care a fost înfiinţată de Guvernul României cu asistenţă tehnică din partea Guvernului Germaniei.
Piaţa de Gros din Bucureşti, prima societate autohtonă specializată în colectarea, depozitarea şi comerciali­za­rea legumelor, fructelor şi florilor produse de fermierii români, este pe cale să fie falimentată de Ministerul Finanţelor. Creată cu sprijinul Gu­vernului Germaniei, în cadrul unui proiect cu o valoare de 25 de milioa­ne de dolari, finanţat de Banca Eu­ro­peană pentru Reconstrucţie şi Dez­volt­are (BERD), Piaţa de Gros a intrat în executare silită pentru că nu a pu­tut să restituie la timp împrumutul contractat de statul român la înfiin­ţare. „Linia de creditare pe care Mi­nis­terul Finanţelor a obţinut-o în 1993, de la BERD, trebuia să fie în­chi­să de noi până pe data de 5 de­cem­brie 2008. Conform graficului de rambursare, Piaţa de Gros, ca sub­îm­prumutat, trebuia să achite îm­prumutul în 20 de rate egale, fie­care cu o valoare de 1,25 milioane de dolari. Însă nu am reuşit să rambursăm împrumutul şi nici nu vom reuşi vreodată, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor ne-a impus pe­nalităţi de 0,4% pentru fiecare zi de întârziere. Drept urmare, în loc să fim ajutaţi să plătim, Ministerul Fi­nanţelor ne-a împins uşor, uşor spre faliment“, a declarat pentru SFin Gherghina Merghişescu, directorul economic al societăţii Piaţa de Gros Bucureşti.

Finanţele practică dobånzi de cămătar
În acest context, la data la care împrumutul obţinut de la BERD trebuia să fie închis, s-a ajuns în situaţia aberantă ca Piaţa de Gros să aibă de înapoiat Ministerului Finanţelor de aproape două ori mai mulţi bani decât primise la înfiinţare. Şi asta în condiţiile în care, de la începerea ac­tivităţii, în 1999, Piaţa de Gros a plă­tit Ministerului Finanţelor, a­nual, câte un milion de dolari. „La finalul anului 2008, Piaţa de Gros plătise către Ministerul Finanţelor, pentru împrumutul contractat de statul ro­mân, circa 9 milioane de dolari. La aceşti bani s-au adăugat şi trei mi­lioane de dolari plătite de AVAS Mi­nisterului Finanţelor, în 1999, pentru primele două rate ale împrumutului, ajutor financiar care a venit ca urmare a majorării de capital făcute de AVAS la Piaţa de Gros Bucureşti“, a explicat Gherghina Merghişescu.
În total, din cele 25 de milioane de dolari contractate de statul ro­mân pentru crearea pieţei de gros din Capitală, compania Piaţa de Gros returnase în 2008 Ministerului Finanţelor doar jumătate din sumă. „O adevărată performanţă, dacă a­vem în vedere că, din cauza întâr­zierii cu care autorităţile au finalizat procedurile de înfiinţare, societatea nu a beneficiat de nicio perioadă de graţie la acest împrumut şi a început să plătească ratele chiar din momentul începerii activităţii. Mă văd ne­voită să subliniez că nu a existat an în care societatea Piaţa de Gros să nu facă profit operaţional, în medie cam un milion de dolari“, a adăugat directorul Merghişescu.

Executarea atinge şi 6 depozite regionale
Dincolo de modul original în ca­re văd specialiştii de la Finanţe problema recuperării creditului neperformant luat pentru înfiinţarea companiei Piaţa de Gros, deschiderea pro­cedurii de executare silită afec­tea­ză şi activitatea de colectare din te­ritoriu. „Executarea silită nu se o­preşte doar la activele pe care le are Piaţa de Gros în Bucureşti. În aceas­tă procedură intră şi cele 6 centre regionale pe care le avem la Giurgiu, Brezoaiele (Dâm­boviţa), Mihăieşti (Ar­­geş), Moviliţa (Ialomiţa), Vidra (Ilfov) şi Cuza Vodă (Călăraşi). Toate sunt operaţionale, au instalaţii de sor­tat, spălat, etichetat şi ambalat şi dispun de spaţii de depozi­tare adecvate“, a menţionat directo­rul Pieţei de Gros.
Cu alte cuvinte, în loc să dezvolte reţeaua deja existentă, pentru care s-au investit mai bine de 25 de mili­oane de dolari, Ministerul Finan­ţe­lor, cu ajutorul ANAF, falimentează compania Piaţa de Gros. Măsura poa­te fi explicată fie prin foamea de resurse financiare pe care o resimte bugetul, fie prin existenţa unor inte­rese imobiliare legate de cele 30 de hec­tare de teren pe care le deţine în Bucureşti societatea Piaţa de Gros.
ANAF a anunţat compania Piaţa de Gros că începe procedura de executare silită în luna septembrie a anului trecut. După finalizarea procedurii de evaluare a activelor, pe 21 noiembrie 2009, ANAF a scos la lici­ta­ţie tot patrimoniul imobiliar al societăţii. Însă nimeni nu s-a arătat interesat, poate şi pentru că preţul de pornire a licitaţiei a fost destul de ridicat: aproximativ 73 de milioane lei. Ulterior, ANAF a despărţit în do­uă activele pe care urma să le scoată la licitaţie, punând în vânzare doar partea de teren care nu avea clădiri, respectiv o suprafaţă de 15,9 hectare. Însă nici la licitaţia din 8 decembrie şi nici la cea din 21 decembrie, când preţul de pornire a fost diminuat cu 25%, nu s-a prezentat niciun cumpă­rător, în condiţiile în care preţul de pornire a licitaţiei din 21 decembrie (23,5 euro/mp) era cu mult inferior preţului mediu al zonei. Terenurile în zona Berceni se tranzacţionează, în medie, cu preţuri cuprinse între 60 şi 100 euro/mp.
Lipsa ofertanţilor poate fi ex­plica­tă şi prin faptul că aceştia aş­teaptă ca ANAF să scadă cu încă 25% preţului de pornire a licitaţiei, până la nivelul a 17-18 euro/mp, ceea ce ar însemna o a­de­vărată mană pentru un speculator imobiliar, chiar şi în condiţii de criză.