Proiectul Roşia Montană, studiu de caz la Bruxelles

de Stefania Enache in Companii pe 29 Ianuarie 2010, 18:22

  • print
  • rss

Seminarul „A face din Europa un lider în mi­neritul sustenabil şi responsabil“, organizat săptămâna trecută la Bruxelles de parlamen­tarul european Adina Vălean, a readus în discuţie subiectul „Roşia Montană“. Cu a­ceastă ocazie, reprezentanţii investitorilor de la Gold Corporation au atras atenţia că pro­iectul lor a rămas „pe hârtie“ de mai bi­ne de 12 ani, aşteptând ca autorităţile de la noi din ţară să-l avizeze pozitiv sau negativ.
E urodeputatul liberal Adina Vălean, mem­bru al Comisiei pentru industrie, cer­cetare şi energie şi al Comisiei pentru protecţia mediului, a apreciat, în des-chi­­derea seminarului, că mineritul a devenit un punct important în ca­drul dezbaterilor comunitare, da­torită rolului pe care îl joacă în viito­rul economic al Uniunii Euro­pene. „Europa are resurse importante de metale şi totuşi Eu­ro­pa importă ma­joritatea materiilor prime de care are nevoie pentru producţia internă. Efi­cientizarea exploatării resurselor proprii este esenţială“, a spus Vă­lean, care a subliniat şi necesitatea u­nor locuri de muncă noi pentru cei specializaţi în acest sector.
La rândul lor, Michel Sponar, con­­ducătorul Di­rectoratului Gene­ral pentru Mediu al Co­mi­siei Euro­pe­ne, şi Abraao Car­valho, şef de unitate în cadrul Directoratului General pentru Industrie, au scos în eviden­ţă, în discursurile lor, modul în care Ro­mâ­nia a reuşit să treacă peste accidentul ecologic de la Baia Mare şi să-şi înveţe lecţia în aşa fel încât astfel de tragedii să fie evitate. Oficialii co­mu­nitari au apreciat că tehnologia actuală permite ca exploatarea mi­­nieră cu cianuri să nu afecteze me­­diul, subliniind că la Roşia Montană se va merge pe o concentraţie situată la jumătatea canti­tăţii maxime ac­cep­tate în Uniunea Euro­peană.

Argumente în favoarea proiectului
Nici la capitolul juridic ţara noastră nu are deficienţe. Dacă prima lege a minelor a fost e­mi­să în 1895, în timp acest domeniu a fost re­gle­mentat prin 96 de acte normative. Ana Di­cu­lescu Şova, partener senior la Casa de avocatură NNDKP, pre­zen­tă şi ea la seminar, a trecut în revistă tot cadrul juridic prin care Ro­­mâ­nia a reuşit să se alinieze la ce­rinţele Co­mu­nităţii Europene. Con­clu­zia avocatului a fost că avem cu a­devărat o strategie de preve­ni­re a dezastrelor ecologice, iar aparatul ad­mi­nis­tra­tiv de la Bucureşti nu are dreptul să res­pin­gă proiectele de ex­ploatare a resurselor na­tu­rale. „Prin­tr-o astfel de politică se neagă drep­tul de a beneficia de resursele naturale în inte­res na­ţional“, a subliniat Ana Diculescu Şova.
Având în vedere că „Roşia Mon­ta­nă“ a fost studiu de caz în cadrul seminarului de la Bruxel­les, Horea Avram, vicepreşedinte Roşia Mon­ta­nă Gold Corporation, a expus în faţa auditoriului proiectul de dezvoltare pe care investitorul îl are pentru lo­calitatea transilvă­neană, accentuând faptul că se iau toate mă­surile pentru ca niciun incident ecologic să nu fie înregistrat în timpul ex­ploa­tării.
Dezbaterea de la Bruxelles s-a bu­curat de pre­zenţa unor specia­lişti de rang înalt. Pe lân­gă oficialii Comisiei Europene, în sală s-au a­flat şi şi-au expus punctele de vede­re: Susanne La­casse, director executiv al Institu­tu­lui Nor­ve­gian de Geoteh­ni­că; Paul Whitehead, pro­fesor asociat la Ox­ford, şi Paul Da­mian, director ad­­junct al Muzeului Naţional de Is­torie al Ro­mâ­niei. Fie­care dintre cei men­ţio­naţi a venit cu argumente în fa­voa­rea ex­ploa­tării resurselor naturale.
Concluzia seminarului a fost tra­să de Bogdan Baltazar, prezent la Bruxelles în calita­te de consilier fin­anciar, care a precizat că a­mâ­na­rea pronunţării asupra acestei in­vestiţii este mult mai periculoasă decât orice accident ecologic, deoa­rece aş­teptarea a transformat zona Roşiei Montane într-o „vale a plân­gerii“.
 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Comentarii (6)

De ce ACUM si nu peste 100 de ani sa exploatam aurul din rezerva naturala, cand pretul sau va fi cu adevarat important. Daca acum, de ce nu exploateaza BNR-ul, si sa transformam aurul nostru in lingouri in rezerva de aur a BNR ? !!! Daca tot ne imprumutam atatea miliarde pentru pansii, de ce nu si pentru o exploatare profitabila pentru Romania. RUSINE tuturor celor care sustin acest proiect in asociere cu companii private ro/intl.

De SOS Romania pe 12.02.2010 la 17:21

ba voi nu stiti nici propaganda nu stiti sa faceti . e pe fata de tot. iar pizsda aia as pune-o sa lociasca in gropa pilna de cianuri ce va ramane in urma . pentru bani ati face si sex curvelor

De vali pe 05.02.2010 la 09:45

Este o propaganda si o manipulare pe fata acest articol. De ce nu se pomeneste si de opozantii proiectului care au luat cuvantul?... acestia nefiind invitati sa participe la acest evenimente, organizat miseleste de un europarlamentar trimis acolo sa apere interesele tarii, nu sa i le vanda. Pe zi ce trece se contureaza tot mai clar una dintre cele mai puternice lovituri din toate timpurile care se intentioneaza a fi date Romaniei.

De Valentin Grigore pe 03.02.2010 la 02:51

De ce ar trebui scos acum aurul din zona Rosia Montana ? Nu avem si copii, nepoti - poate vor fi ei mai destepti si vor gasi metode mai evoluate de extractie - si mai ales noi cei de acum nu avem nici o DATORIE fata de cei ce vor veni ??? Si asa le transferam povara unei imense datorii externe accumulata in ultimii ani, trebuie chiar sa "pirjolim" totul ?

De eugen pe 02.02.2010 la 20:58

Bine, Lu si ce propui? Sa nu mai facem minerit pentru ca acum 10 ani la Baia Mare a fost un accident? Baietii astia cu scoli si doctorate citesc mai mult decat presa ceea ce e foarte bine.

De Claudiu pe 01.02.2010 la 07:07

Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net