Surse din piaţa asigurărilor susţin că proiectul de modificare a Legii asigurării obligatorii a locuinţei, în sensul eliminării obligaţiei de asigurare pentru clădirile cu risc seismic ridicat, s-a blocat „undeva” pe circuitul procedural, în vreme ce conducătorii Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) refuză să comenteze. Pe de altă parte, Guvernul ar putea elimina condiţia impunerii unei ipoteci asupra imobilelor consolidate împotriva cutremurelor din fonduri publice, prin care statul se asigură că proprietarii rambursează suma investiţiei, ca şi obligaţia de restituire a banilor cheltuiţi de autorităţi, în scopul urgentării lucrărilor.
Forma actuală a Legii 260/ 2008 privind asigurarea o­bli­gatorie a locuinţelor îm­potriva cutremurelor, alu­ne­că­rilor de teren sau inundaţiilor nu spune nimic despre clădirile cu „bu­lină roşie“ (încadrate în prima cla­să de risc seismic), despre cele con­­strui­te fără autorizaţie sau de­spre cele aflate în zone cu inundaţii sau alu­necări de teren frecvente, unde au­torităţile lo­cale au interzis con­struc­ţia de locu­inţe. Asigurătorii spun că, potrivit standardelor pru­den­ţiale de sub­scrie­re a poliţelor, nicio clădire de acest tip nu poate fi asigurată pentru riscuri catastrofale, pentru că, prin definiţie, asigurarea acoperă doar ha­zardul, nu şi certitudinea.

Propuneri de modificare
Societăţile de asigurare au ridicat această problemă în faţa auto­ri­tăţilor încă de la jumătatea anului trecut. Astfel, într-un document ela­borat de Uniunea Naţională a Socie­tăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) se arăta că, neexistând nicio prevedere referitoare la aceste imobile, înseamnă că şi pentru ele există obligaţia de asi­gurare, atât din partea proprietari­lor, cât şi din partea Pool-ului de Asi­gu­rare Împotriva Dezastrelor Natu­ra­le (PAID). „Problema este că aceste lo­cuinţe reprezintă un risc deosebit pentru PAID şi pentru asigurători. Astfel, în cazul producerii riscului asigurat, daunele sunt certe. Propu­nem ca pentru aceste locuinţe să nu existe obligaţia de asigurare, acestea tre­buind să facă obiectul unor reglementări speciale”, era propunerea pieţei.
Pe de altă parte, interesant este că, ulterior, autorităţile direct implicate în gestionarea introducerii obli­gativităţii de asigurare a locuinţelor faţă de dezastre naturale - Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Ministerul Administraţiei şi Inter­nelor (MAI) - au elaborat un proiect de modificare a legii care ţinea sea­ma de propunerea asigurătorilor. Pro­iectul prevedea introducerea în lege a unei prevederi suplimentare, po­trivit căreia „clădirile expertizate de către autorităţile publice, pentru care s-a constatat că au un risc seismic ridicat, nu se cuprind în asigurare”. Însă, până în acest moment, modificările respective nu au intrat pe agenda parlamentară, deşi datea­ză din toamna anului trecut.

Nimeni nu ştie nimic
Contactaţi de SFin, conducătorii PAID nu au dorit să comenteze asu­pra acestui subiect şi nici asupra ca­lendarului de intrare în vigoare a obligativităţii de asigurare a locu­in­ţelor. Surse din piaţa asigurărilor ne-au declarat însă că de ceva timp nu se mai ştie nimic precis în legă­tură cu calendarul de implementare a asigurării obligatorii şi, implicit, nici despre excluderea sau nu a clă­dirilor cu „bulină roşie” de pe lista celor care trebuie asigurate obligatoriu. „Propunerea de modificare a le­gii, în sensul exceptării clădirilor cu risc seismic ridicat de la obligativita­tea de asigurare, s-a blocat probabil undeva pe circuitul procedural, aşa că nu se ştie dacă şi cum vor fi acestea reglementate până la urmă”, au declarat sursele citate.

Tot proiectul pare blocat
„PAID ar fi trebuit, până acum, să încheie negocierile cu brokerii internaţionali în vederea încheierii contractului de reasigurare a programului şi să pună la punct baza de date cu locuinţele supuse obligaţiei de asi­gurare, însă nici despre aceste as­pecte nu se mai ştie nimic”, au mai spus sursele noastre.
Ultimele declaraţii publice pe această temă au fost făcute de pre­şe­dintele şi directorul general al PAID, Marius Bulugea, la începutul anului. Potrivit acestuia, procesul de emi­tere a poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor ar putea să înceapă spre finele primului trimestru al acestui an, dacă PAID va încheia contractul de reasigurare.
Demararea programului de asi­gurare obligatorie este condiţionată şi de dezvoltarea unui sistem infor­ma­tic pentru gestionarea bazelor de da­te cu cele aproape 8,5 milioane de contracte aferente fondului locativ na­ţional, pentru achiziţionarea că­ruia PAID ar fi trebuit să încheie procesul de elaborare a caietului de sar­cini necesar licitaţiei până la sfârşi­tul lunii ianuarie.

Consolidare pe bani publici?
Guvernul ar intenţiona să elimi­ne condiţia impunerii de ipoteci asu­pra imobilelor consolidate faţă de ris­cul de cutremur, prin care statul se asigură că proprietarii rambur­sează suma investiţiei, şi, în plus, să nu mai solicite acestora să restituie banii cheltuiţi de autorităţi, pentru a urgenta lucrările, potrivit Mediafax. Facilităţile ar urma să fie introduse în acest an, prin modificarea actelor normative cu privire la reducerea riscului seismic al construcţiilor.
Legislaţia în vigoare stipulează că lucrările de proiectare şi execuţie a operaţiunilor de consolidare pentru locuinţele aparţinând persoa­nelor fizice sunt finanţate integral de la buget, iar proprietarii sunt obli­gaţi să restituie în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe un interval de maximum 25 ani, contrava­loarea execuţiei lucrărilor de consoli­dare. Pentru această plată se instituie o ipotecă asupra casei. În cazul în care, până la plata contravalorii acestei sume, proprietarul doreşte să vân­dă locuinţa, această ipotecă trebuie preluată de viitorul proprietar al casei, lucru ce îngreunează procedura de vânzare a unui imobil, mo­tiv pentru care proprietarii sunt re­ticenţi în a-şi da acordul în privinţa consolidării clădirii.

Consolidarea ar costa 13 miliarde de euro
Potrivit prefecturii, în cazul unui cutremur cu intensitatea mai mare de 7 grade Richter, în Capitală pot fi distruse sau avariate circa 35.000 de construcţii, în Bucureşti fiind identificate peste 5.000 de construcţii cu grad de risc seismic ridicat, dintre care 392 de clădiri multietajate sunt situate în clasa de risc seismic I.
În ultimii 18 ani, la nivelul întregii ţări au fost finalizate lucrări de consolidare la doar 14 clădiri, dintre care 12 în Bucureşti, pentru celelalte blocuri nefiind pri­mite solicitări din partea proprietarilor.
Fondurile necesare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic sunt estimate la 13 miliarde de euro, din care 350 de milioane de euro pentru lucrări de primă urgenţă la reabilitarea structurilor de rezistenţă şi refacerea instalaţiilor. Alte fonduri, de 5,3 miliarde de euro, sunt necesare pentru consolidarea clădirilor construite înainte de 1963, încadrate în clasele I şi II de risc seismic, iar 7,3 miliarde de euro reprezintă necesarul pentru consolidarea blocurilor realizate în perioada 1963-1977.
La nivel mondial, în 2009, pierderile economice cauzate de catastrofe naturale s-au ridicat la valoarea de 50 de miliarde de euro, un sfert faţă de nivelul din 2008 (200 de miliarde de euro), iar cel mai costisitor eveniment a fost furtuna Klaus, abătută asupra Spaniei şi Franţei, soldată cu pagube de 5,1 miliarde de euro, din care 3 miliarde de euro au reprezentat daune asigurate.