Băncile au fost în toate timpurile incluse în portofoliile investitorilor, indiferent de gradul de risc pe care aceştia îl doreau şi de piaţa pe care acţionau. Iar criza internaţională, precum şi măsurile adoptate recent de SUA au atras o mişcare de masă pentru toate pieţele de capital, noul val de scăderi ale acţiunilor băncilor anulând, practic, aprecierile de la începutul acestui an.
Sectorul bancar începuse a­cest an cu dreptul, printr-o evo­­luţie ascendentă susţi­n­u­tă la toate bursele interna­ţio­nale, marcând creşteri de aproximativ 10-15%. Situaţia s-a inversat însă du­pă ce preşedintele american Ba­rack Obama a propus introducerea unui nou impozit pentru bănci, pentru ca autorităţile să poată recupera fondurile investite în salvarea acestora în timpul crizei financiare. În plus, Obama a propus ca băncile sau in­stituţiile financiare care contro­lează operaţiuni bancare să nu aibă dreptul să investească, să deţină sau să sponsorizeze fonduri de hedging sau de capital privat, limitându-se astfel ac­tivităţile grupurilor financiare. Cel mai dramatic efect al mă­surilor ar putea fi interzicerea tranzacţiilor efectuate de bănci cu fonduri proprii, în interesul instituţiei, acestea ur­mând să aibă voie să tranzacţioneze pe pieţe doar în interesul clienţilor.

Expunerea în SUA - criteriu de ieşire
Odată cu această nouă atitudine în privinţa băncilor, investitorii au început să retragă sume im­portante din acţiunile bancare, fapt ce a determinat un nou val de scăderi pentru instituţiile financiare, investitorii aşteaptând decizia Re­zervei Federale din SUA referitoa­re la politica monetară şi o pre­zentare oficială privind situaţia statului. Cele mai afectate au fost grupurile financiare cu expu­­nere mare în SUA. Imediat după anun­­ţul preşe­din­telui american, titlurile Credit Suisse, Barclays, UBS şi Deutsche Bank au înregistrat scă­deri curpinse între 3,9 şi 6,4%. Acţiu­nile marilor bănci au scăzut la Bursa din New York imediat după anun­ţa­rea mă­su­rilor propuse de preşedintele american. Cotaţiile Goldman Sachs, Citi­group şi Bank of America au scăzut cu peste 4%, Morgan Stan­ley cu peste 7%, iar JPMorgan Chase cu peste 5%.

Europa de Est - mai puţin afectată
Băncile tranzacţionate pe pie­ţele de capital din Europa Centrală şi de Est au avut o evoluţie mai bu­nă în ultima săptămână, impactul măsuri­lor anunţate de Statele Unite fiind mai scăzut. Cu toate acestea, principalele acţiuni europene au ajuns la valorile cele mai scăzute din ulti­me­le aproape trei luni. Cel mai puternic declin a fost înregistrat la Bursa de Valori Bucureşti, ti­tlurile Banca Transilvania pierzând 13,6% din va­loarea din urmă cu o săp­tămână, pe o tendinţă de aştep­tare a investitorilor. Titlurile Băncii Carpatica s-au depreciat cu 8,85%, iar ale BRD cu 3,4%, volumele de tranzacţionare fi­ind mai scăzute decât la începutul anului. Acţiunile Erste Bank au scă­zut cu 6,35% la BVB, marcând astfel cel mai puternic de­clin dintre cele trei burse la care se tranzacţionează. La Bur­sa din Praga, scă­de­rea acţiu­ni­lor Erste Bank a fost de numai 0,86%, în timp ce la bur­sa din Viena a ajuns la 3,86%.
Sectorul bancar de la Bursa din Var­şovia a înregistrat evoluţii contra­re, fiind vizibilă o creştere cu 5,4% a acţiunilor Getin şi cu aproape 3% în cazul PKOBP, în timp ce procentul maxim de scădere pentru un emitent din sectorul bancar a ajuns la 4,87% (în cazul PEKAO).
Pe lângă BVB, afectată de noul val de scăderi a fost şi bursa din Vie­na, fiind de aşteptat ca băncile austriece să-şi reevalueze în scădere portofoliile de credite în 2010, odată cu anunţarea de către instituţiile fi­nan­ciare prezente în Europa de Est de noi împrumuturi neperforman­te. Erste Group pare încă slab capitalizat, în timp ce evoluţia Raiffeisen va continua să fie determinată în 2010 de creşterea creditelor neper­for­mante, costurile ridicate ale ris­cului şi avansul lent al veniturilor, sus­ţine analistul Thomas Stoegner de la com­pania germană Sal. Oppen­­heim.

Aşteptări pozitive
Propunerile lui Obama ar putea determina instituţiile financiare să reanalizeze activităţile pe pieţele de mărfuri, unde şi-au extins semnificativ prezenţa. Dar implicaţiile acestor propuneri nu se cunosc în to­talitate încă, susţin analiştii. „Con­­se­cinţele pot fi uriaşe. Soli­di­tatea pie­ţe­lor şi nivelul de lichidi­tăţi vor de­pinde de capacitatea băn­cilor de a se reorganiza şi adapta la noul regim de reglementări, dacă şi când vor in­tra în vigoare”, potrivit unei note a companiei de brokeraj PVM.
UBS, Royal Bank of Scotland Group şi BNP Paribas se numără prin­tre băncile europene care ar putea fi afectate de planul preşedintelui ame­­rican de a limita riscurile asumate de bănci, întrucât au depozite asigurate în SUA. Dirk Becker, ana­list la compania Kepler Capital Mar­kets, a declarat că „singurele bănci ca­re ar putea avea probleme sunt cele care au depozite asigurate la U.S. Federal Deposit Insurance Corp şi activităţi de investment banking în SUA”.
La nivelul indicatorilor de evaluare, băncile tranzacţionate la bursele din Europa de Est sunt scumpe, va­lorile înregistrate de PER şi P/Bv (preţ/valoare contabilă) fiind peste me­dia internaţională - de 10,75 şi res­pectiv 1,50. Dintre băncile euro­pe­ne, cu recomandare de cumpă­ra­re se remarcă Banco BPI Portugalia, Bank of Cyprus Public Company Limi­ted, Banco Español de Credito, Na­tional Bank of Greece şi Banco Popular Español.