Restricţiile privind sistemul bancar anunţate de preşedintele american au provocat cele mai mari scăderi din ultimele trei luni la bursele internaţionale
Băncile au fost în toate timpurile incluse în portofoliile investitorilor, indiferent de gradul de risc pe care aceştia îl doreau şi de piaţa pe care acţionau. Iar criza internaţională, precum şi măsurile adoptate recent de SUA au atras o mişcare de masă pentru toate pieţele de capital, noul val de scăderi ale acţiunilor băncilor anulând, practic, aprecierile de la începutul acestui an.
Sectorul bancar începuse acest an cu dreptul, printr-o evoluţie ascendentă susţinută la toate bursele internaţionale, marcând creşteri de aproximativ 10-15%. Situaţia s-a inversat însă după ce preşedintele american Barack Obama a propus introducerea unui nou impozit pentru bănci, pentru ca autorităţile să poată recupera fondurile investite în salvarea acestora în timpul crizei financiare. În plus, Obama a propus ca băncile sau instituţiile financiare care controlează operaţiuni bancare să nu aibă dreptul să investească, să deţină sau să sponsorizeze fonduri de hedging sau de capital privat, limitându-se astfel activităţile grupurilor financiare. Cel mai dramatic efect al măsurilor ar putea fi interzicerea tranzacţiilor efectuate de bănci cu fonduri proprii, în interesul instituţiei, acestea urmând să aibă voie să tranzacţioneze pe pieţe doar în interesul clienţilor.
Expunerea în SUA - criteriu de ieşire
Odată cu această nouă atitudine în privinţa băncilor, investitorii au început să retragă sume importante din acţiunile bancare, fapt ce a determinat un nou val de scăderi pentru instituţiile financiare, investitorii aşteaptând decizia Rezervei Federale din SUA referitoare la politica monetară şi o prezentare oficială privind situaţia statului. Cele mai afectate au fost grupurile financiare cu expunere mare în SUA. Imediat după anunţul preşedintelui american, titlurile Credit Suisse, Barclays, UBS şi Deutsche Bank au înregistrat scăderi curpinse între 3,9 şi 6,4%. Acţiunile marilor bănci au scăzut la Bursa din New York imediat după anunţarea măsurilor propuse de preşedintele american. Cotaţiile Goldman Sachs, Citigroup şi Bank of America au scăzut cu peste 4%, Morgan Stanley cu peste 7%, iar JPMorgan Chase cu peste 5%.
Europa de Est - mai puţin afectată
Băncile tranzacţionate pe pieţele de capital din Europa Centrală şi de Est au avut o evoluţie mai bună în ultima săptămână, impactul măsurilor anunţate de Statele Unite fiind mai scăzut. Cu toate acestea, principalele acţiuni europene au ajuns la valorile cele mai scăzute din ultimele aproape trei luni. Cel mai puternic declin a fost înregistrat la Bursa de Valori Bucureşti, titlurile Banca Transilvania pierzând 13,6% din valoarea din urmă cu o săptămână, pe o tendinţă de aşteptare a investitorilor. Titlurile Băncii Carpatica s-au depreciat cu 8,85%, iar ale BRD cu 3,4%, volumele de tranzacţionare fiind mai scăzute decât la începutul anului. Acţiunile Erste Bank au scăzut cu 6,35% la BVB, marcând astfel cel mai puternic declin dintre cele trei burse la care se tranzacţionează. La Bursa din Praga, scăderea acţiunilor Erste Bank a fost de numai 0,86%, în timp ce la bursa din Viena a ajuns la 3,86%.
Sectorul bancar de la Bursa din Varşovia a înregistrat evoluţii contrare, fiind vizibilă o creştere cu 5,4% a acţiunilor Getin şi cu aproape 3% în cazul PKOBP, în timp ce procentul maxim de scădere pentru un emitent din sectorul bancar a ajuns la 4,87% (în cazul PEKAO).
Pe lângă BVB, afectată de noul val de scăderi a fost şi bursa din Viena, fiind de aşteptat ca băncile austriece să-şi reevalueze în scădere portofoliile de credite în 2010, odată cu anunţarea de către instituţiile financiare prezente în Europa de Est de noi împrumuturi neperformante. Erste Group pare încă slab capitalizat, în timp ce evoluţia Raiffeisen va continua să fie determinată în 2010 de creşterea creditelor neperformante, costurile ridicate ale riscului şi avansul lent al veniturilor, susţine analistul Thomas Stoegner de la compania germană Sal. Oppenheim.
Aşteptări pozitive
Propunerile lui Obama ar putea determina instituţiile financiare să reanalizeze activităţile pe pieţele de mărfuri, unde şi-au extins semnificativ prezenţa. Dar implicaţiile acestor propuneri nu se cunosc în totalitate încă, susţin analiştii. „Consecinţele pot fi uriaşe. Soliditatea pieţelor şi nivelul de lichidităţi vor depinde de capacitatea băncilor de a se reorganiza şi adapta la noul regim de reglementări, dacă şi când vor intra în vigoare”, potrivit unei note a companiei de brokeraj PVM.
UBS, Royal Bank of Scotland Group şi BNP Paribas se numără printre băncile europene care ar putea fi afectate de planul preşedintelui american de a limita riscurile asumate de bănci, întrucât au depozite asigurate în SUA. Dirk Becker, analist la compania Kepler Capital Markets, a declarat că „singurele bănci care ar putea avea probleme sunt cele care au depozite asigurate la U.S. Federal Deposit Insurance Corp şi activităţi de investment banking în SUA”.
La nivelul indicatorilor de evaluare, băncile tranzacţionate la bursele din Europa de Est sunt scumpe, valorile înregistrate de PER şi P/Bv (preţ/valoare contabilă) fiind peste media internaţională - de 10,75 şi respectiv 1,50. Dintre băncile europene, cu recomandare de cumpărare se remarcă Banco BPI Portugalia, Bank of Cyprus Public Company Limited, Banco Español de Credito, National Bank of Greece şi Banco Popular Español.
