În ciuda recomandărilor reprezentanţilor BNR adresate populaţiei de a miza pe lei în defavoarea valutei, românii au preferat depozitele în euro şi în primul an de criză. Chiar dacă riscul valutar s-a dovedit o adevărată sperietoare pentru cei care plătesc rate, iar autorităţile încearcă să limiteze dependenţa de finanţarea externă, puţinii români care s-au împrumutat în 2009 au preferat tot euro, întrucât dobânzile continuă să fie de două sau chiar de trei ori mai mici decât cele în lei. Şi perspectiva de trecere la moneda europeană peste cinci ani şi „euroizarea” preţurilor din economie joacă un rol decisiv în favoarea euro.
Tendinţa de majorare a vo­lumului de credite şi de­po­zite în valută a avut loc nu doar în contextul unor va­riaţii importante ale cursului valutar, care în mod normal ar descuraja apetitul pentru euro, dar şi în con­diţiile în care băncile româneşti şi-au redus finanţările în moneda europeană prin intermediul bănci­lor-mamă, la presiunea autorită­ţi­lor de supraveghere. În acelaşi timp, din cauza înrăutăţirii percepţiilor cu privire la riscul de ţară, fondu­rile în euro s-au scumpit cu până la două puncte procentuale, aşa cum s-au reflectat în dobânzile la credi­tele acordate de bănci. Recent însă, presiunea a scăzut, iar dobân­zile în valută au coborât rapid chiar sub nivelurile din anii precedenţi, ca efect al evoluţiilor de pe piaţa fi­nan­ciară europeană, unde ratele de referinţă au coborât sub un procent. Dobânzile la lei s-au dovedit însă mult mai încăpăţânate, pe fondul prudenţei BNR, care a coborât dobânda în 2009 cu doar două punc­te, de la 10 la 8%.

Creditele în euro, de trei ori mai ieftine
Creditele în lei acordate de bănci populaţiei şi persoanelor ju­ri­dice au scăzut în 2009 cu 4,7% faţă de anul precedent, arată datele BNR. Comparativ, împrumuturile în va­lu­tă (cele mai multe în euro) s-au di­minuat cu doar 1% exprimate în moneda europeană (fără a lua în calcul aprecierea euro în raport cu leul). În consecinţă, finanţările în eu­ro şi-au majorat, şi pe parcursul anului trecut, ponderea în raport cu cele în lei. Din soldul total de cre­dite în valoare de aproape 200 de miliarde lei, peste 120 de miliar­de, adică 61%, sunt în alte monede, faţă de 57,7% la finalul anului precedent.
Aceasta pentru că împrumutu­rile în valută şi-au sporit atractivitatea în 2009 în ceea ce priveşte costurile, în comparaţie cu cele în lei. Astfel, dobânzile medii la împrumu­turile în moneda naţională au de­păşit 19% la mijlocul anului trecut, stabilizându-se la peste 17% spre fi­na­lul anului. Comparativ, creditele în euro s-au majorat cu până la două puncte, de la 8 la 10%, în martie, ca spre finalul anului să se iefti­nească semnificativ, ajungând la 6% în noiembrie. Creditele în moneda europeană sunt, aşadar, de aproape trei ori mai ieftine decât cele în mo­neda locală.

Depozitele în valută cresc de două ori mai repede
Acelaşi fenomen se observă şi în privinţa depozitelor bancare. Ul­timele date publicate de BNR arată că, în 2009, depozitele în lei ale populaţiei şi persoanelor juridice au avut o creştere de 10,8%. Com­pa­rativ, depozitele în valută au avan­sat cu 23,6%, iar dacă se înlătură efectul aprecierii monedei euro­pe­ne, avansul rămâne superior, adică 16,5%. Cei care au economisit în euro au profitat de ratele de 6% pe an sau chiar mai ridicate oferite de bănci în perioada crizei de lichidi-tăţi, la care se adaugă un câştig din deprecierea leului de 5%, în total 11%, mai mici totuşi în comparaţie cu dobânzi de 16% în cazul de­po­zi­te­lor în lei.
Valoarea totală a depozitelor în sistemul bancar (incluzând toate ti­purile de conturi ale celor 17,1 mili­oane de deponenţi persoane fizice şi 976.170 de persoane juridice) se ridica la 280 de miliarde de lei (66,6 miliarde de euro), la finalul lunii septembrie 2009, conform datelor raportate de bănci la Fondul de Ga­ran­tare a Depozitelor în Sistemul Bancar. Valoarea totală a depozite­lor în moneda naţională a ajuns la 144,4 miliarde de lei, în timp ce depozitele în valută însumau 135,5 miliarde de lei, acestea majorân­du-se cu 11,9%, de aproape două ori mai mult decât în sumele în lei. Pon­derea depozitelor în lei în va­loarea totală a economiilor a ajuns la 51,58% la 30 septembrie 2009, cu un punct procentual sub cea înre­gistrată în urmă cu un an. Valoarea depozitelor în lei ale persoanelor fi­zice continua în septembrie să deţi­nă ponderea majoritară în valoarea totală a economiilor (59,56%), dar era cu 2,2 puncte procentuale mai mi­că decât la 30 iunie 2009, în con­di­ţii­le în care cursul valutar s-a men­ţinut stabil.

Firmele au în bănci mai multă valută decåt lei
Valoarea depozitelor persoane­lor juridice la 30 septembrie 2009 se cifra la 183 de miliarde de lei, din care 86,7 miliarde depozite în monedă naţională şi 96,3 miliarde - în valută. Valoarea totală a contu­ri­lor în lei s-a diminuat pe parcursul anului cu 2,61%, în timp ce valoarea celor în valută a crescut cu 7,17%.
Şi în privinţa creditelor acorda­te persoanelor juridice valuta ră­mâ­ne preponderentă, iar ritmul de creştere este mai alert decât în lei. Ultimele statistici ale BNR arată că în 2009 creditele în valută obţinute de companii au avansat cu 4,7%, în timp ce volumul finanţărilor în lei a scăzut cu 4,2%. În acelaşi timp, a avut loc un fenomen de migraţie, mai ales în cazul companiilor, de la liniile de credit în lei, ale căror do­bânzi au explodat în ultimele luni ale lui 2008 ca urmare a crizei de lichidităţi, la cele în valută. Potrivit bancherilor, pentru mulţi clienţi persoane juridice riscul de dobân­dă s-a dovedit a avea un impact mult mai devastator decât cel al de­precierii monedei naţionale.

Leul vrea să-şi ia revanşa în 2010       
Creditarea în valută este însă ameninţată din mai multe direcţii în acest an, cu o forţă mai mare de­cât până acum. Este vorba, în primul rând, de aşteptatul proces de re­du­ce­re masivă a dobânzilor la lei, care, în opinia unor bancheri, ar pu­tea să ajungă să concureze serios fi­nanţ­ă­rile în valută. „Deja în unele ca­zuri costul creditelor în lei se află la ni­ve­luri comparabile cu cele în euro. Iar dacă vor mai avea loc ajus­tări de încă 2-3 puncte la dobânzile în mo­neda naţională, atunci vom asista cu siguranţă la o reorientare a clien­ţilor spre moneda naţio­na­lă”, spu­ne Laszlo Diosi, CEO al OTP Bank Ro­mânia. O serie de bănci, printre care BCR, Banca Tran­sil­va­nia, Garanti­Bank, OTP Bank sau Em­po­riki Bank, au anunţat în ultima perioadă di­mi­nuarea dobân­zi­lor la creditele în lei, dar şi la cele în euro.
Cu toate acestea, diferenţa între costurile finanţărilor în lei şi cele în euro rămâne la niveluri mari, inclusiv în cazul creditelor pentru companii. De exemplu, la linia de cre­dit de la BCR acordată companiilor, do­bânzile la lei pornesc de la un ni­vel minim de 13% şi ajung la 15,5%, în timp ce la euro costul variază în func­ţie de dobânda de referinţă europeană (EURIBOR 3M) la care se adaugă o marjă între 4,75 şi 6,5 punc­te, ceea ce înseamnă că dobân­da se încadrează între 5,45 şi 6,57%. BCR a anunţat că din 1 fe­brua­rie sca­de cu două puncte nivelul ratei do­bânzii de referinţă fixă pentru cre­ditele noi acordate în lei şi cu un punct procentual rata aferentă îm­prumuturilor în sold.
Avansul de rentabilitate al unui credit în euro va fi diminuat şi de gradul de îndatorare mai scăzut apli­cat de bănci pentru a compensa riscul valutar, dar şi de recoman­dă­rile din partea autorităţilor euro­pe­ne de impunere a unor noi re­stric­ţii pentru finanţările în valută, pen­tru a se evita problemele de în­da­torare excesivă cu care se confruntă în prezent ţările din zonă. Şi economiile în euro ar putea avea de suferit în acest an, întrucât dobân­zile aferente monedei europene au scăzut, la unele bănci, la niveluri de 1-2% pe an, în timp ce la lei se menţin la 7-8%, cu 4-5 puncte peste nivelul inflaţiei prognozat de BNR la finalul anului, de 2,6%, mult sub ţinta de 3,5%.