În urmă cu exact trei ani, încercam o evaluare globală a pieţei de carte din România, o identificare a tendinţelor şi o apreciere procentuală a vânzării de carte pentru copii, în raport cu celelalte categorii de cititori. În mare, lucrurile au rămas neschimbate, cu o vizibilă tendinţă de creştere a vânzărilor, chiar şi în condiţii de criză economică. Explicaţia acestei stabilităţi ar fi aceea că, în privinţa bagajului de lectură, părinţii sunt, se pare, mai grijulii cu copiii decât cu ei înşişi.
Pe ansamblu, s-au petrecut următoarele modificări: u­ne­le edituri au renunţat la c­artea pentru copii (Nemi­ra), altele şi-au dezvoltat-o. Dar cel mai interesant este faptul că a apă­rut o editură nouă specializată pe acest „target“ numit copilărie: Gira­sol. Ar mai fi de adăugat că s-au ivit modificări de pondere a unor cate­go­rii de carte. Astfel, cererea de lite­ratură adiacentă programei şcolare a scăzut vizibil, crescând în schimb ponderea cărţilor cu poveşti clasice. 

Resurse există. Dacă ar fi şi curaj…
Producţia de carte pentru copii se împarte în două mari categorii: cea autohtonă şi cea de import. Exis­tă edituri care preferă traducerile, pornind de la succesul garantat pe piaţa internaţională. Acestea sunt Re­gis, Flamingo, Girasol, Aquila, Cri­şan, Cartea Copiilor. Există însă şi edi­turi care îndrăznesc să iasă în faţă cu autori autohtoni, ceea ce nu se prea întâmpla până în 2007. De fapt, nu prea existau autori autoh­toni. Între timp, aceştia au început să se mobilizeze. Pe de altă parte, sunt republicate basmele româneşti, fie cele populare, fie cele culte, sub for­ma unor antologii tematice, care câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa celor străine. De fapt, tendinţa este de echilibru, căci re­sursele sunt aproximativ egale, cel puţin în pri­vinţa poveştilor clasice.

„Nişa copilăriei“ nu e afectată de criză
Printre editurile care promo­vea­ză cărţile pentru copii cu autori ro­mâni se numără Ştefan, Litera, Curtea Veche Tehno Art şi Sapnaa. Astfel, deşi ponderea cărţilor străine este încă de aproximativ 80% (în 2006 era de pes­te 90%), Editura Ştefan în­drăz­neş­te o partajare egală a titlu­ri­lor. Dar mai surprinzătoare la aceas­tă editură este creşterea spectaculoasă (pes­te 30%) a cifrei de afaceri în 2009 faţă de 2008. Pe acest an, se esti­mea­ză o creştere de încă (cel puţin) 10%. Dincolo de strategia selecţiei şi siste­mul de distribuţie, mai există o ex­pli­ca­ţie a succesului: editura are cele mai accesibile preţuri de pe piaţă: 2,5 lei o carte de colorat, 4 lei o carte format mare, de citit şi colorat, 4,8 lei o carte de poezii de Şt. O. Iosif, 34,9 lei „Bi­blia povestită copiilor“ (200 pagini frumos ilustrate) etc.
Editura Sapnaa nu s-a preocupat până acum de cartea de copii. Ob­ser­vând însă dinamica pieţei, a implementat, înce­pând din 2010, un program bine ar­ti­culat pe această di­rec­ţie. Prima carte (care dă şi titlul co­lecţiei) se nu­meşte „Tărâmul ferme­cat al prinţe­sei Muţiki“ şi cuprinde 26 de poveşti scrise chiar de directoa­rea editurii, Carmen Ciubotă, şi de soţul ei.

Editura Litera şi noile tendinţe
„În ultimii ani, literatura pentru copii, în ansamblu, a intrat, cu siguranţă, într-o curbă ascendentă - confirmă şi Cristina Băbuş, coordonator PR la Editura Litera, editură a cărei pondere pe cartea pentru copii este de 30%. Literatura fantasy, spre pildă, a creat un adevărat trend în ultimul timp, fiind foarte apreciată şi căutată în rândul copiilor şi adolescenţilor“.
Litera editează o gamă foarte largă de volume pentru copii: de la cărţi pe carton („Anotimpurile“, „Pri­­­mele mele cuvinte“), cele cu surprize, precum „Cartea zânelor“ sau „În căutarea oraşului de aur“, cărţile de activităţi, potrivite pentru preşco­lari, sau volumele de poveşti clasice (adunate în antologii precum „Po­veşti de adormit copiii „sau „Ocolul pământului în 80 de poveşti“, până la enciclopedii şi dicţionare pentru toate vârstele („Marea enciclopedie pentru elevi“, „Marele dicţionar vi­zual în 5 limbi“) şi - cea mai nouă di­recţie - genul fantasy. „Semnul“, pri­mul volum al seriei „Casa Nopţii“, este un început reprezentativ, căci seria a fost vândută în Occident în peste 6 milioane de exemplare şi tra­d­usă în peste 32 de limbi.

Audiobook: Andersen via Margareta Påslaru
Editura Curtea Veche Publishing a acordat, în ultimii ani, o atenţie sporită literaturii pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani, inau­gurând o colecţie destinată acestui segment de cititori. Un neaşteptat succes la public a avut, în 2009, audiobook-ul „Basme Fermecate“ de Hans Christian Andersen, în lectura Margaretei Pâslaru. În acelaşi an, editura a lansat un nou model de vo­lum pentru copii, adresat fetiţelor cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani. Ceea ce este cu adevărat special la a­ceste cărţi e faptul că ele permit feti­ţelor să decupeze rochii pentru pă­pu­şile lor şi să le creeze garderobe de prin­ţese sau de mireasă. Acest concept de carte, care-i implică direct pe co­pii, are cel mai mare impact asu­pra lor şi, implicit, asupra vânză­ri­lor.
În afară de editurile care alocă doar o parte a activităţii lor segmentului copii, sunt şi edituri al căror do­­meniu de referinţă este tocmai acest segment: Egmont, Flamingo, Aquila, Crişan, Tehno-Art, Cartea Co­­piilor, Girasol (ultima venită). Majo­ri­tatea merg, cum am spus deja, pe traduceri, pentru că le consideră mai sigure (de fapt, chiar sunt, pentru că sunt verificate). La toate aceste edituri, tendinţele vânzărilor sunt crescătoare, aşteptările pe 2010 fiind de asemenea pe plus. Se pare că vân­zarea de carte pentru copii (deşi re­prezintă, pe ansamblu, 10-20% din întreaga producţie de carte) este una dintre puţinele afaceri rentabile din România. Chiar dacă majoritatea căr­ţilor sofisticate, interactive, sunt tipărite în străinătate (Italia, Belgia, Germania, Spania, Anglia, SUA, Ma­laezia, Elveţia şi chiar Bulgaria).

„Biblia povestită copiilor“ - primul loc în top 10
Revenind la predominanţa cărţi­lor străine pe piaţa de carte din Ro­mâ­nia, poate nu e lipsit de relevanţă următorul aspect. Am solicitat fir­mei Stand - Agenţie Difuzare Carte (firmă de distribuţie angro, dar care vinde şi en detail, în regim de târg permanent de carte) un top pe 2009 al celor mai vândute cărţi pentru co­pii. Am considerat că această firmă are, în contextul acestei abordări, re­levanţa unui eşantion reprezentativ, întrucât ponderea ei pe piaţa angro din România este de 30%. Surpriza acestui top o reprezintă car­tea de pe prima poziţie: „Biblia po­vestită co­pii­lor“. Cartea, apărută la Editura Şte­­fan, este o iniţiativă ro­mâ­nească şi se adresează copiilor şi pă­rinţilor în egală măsură. Intere­sant este şi faptul că întreaga ilustraţie a cărţii este făcută în stilul icoanelor bizantine. Icono­gra­fiile sunt semnate de Marta Ka­pe­tanaku. Este de reţinut şi faptul că, din cele 10 poziţii ale topului, pa­tru sunt ocupate de autori români. Iar volumul „Harry Potter - Talis­ma­ne­­­le morţii“ ocupă penultima poziţie.

Top 10 - Cele mai våndute cărţi pentru copii
  1. „Biblia povestită copiilor“ (autor prof. dr. Dumitru Stănescu) - Editura Ştefan
  2. „Cât este ceasul-cocoş?“ (carte interactivă pt. copii între 2-5 ani) - Editura Ştefan
  3. „Enciclopedia copiilor“ (traducere) - Editura Aquila
  4. „Poveşti“ (antologie de basme culte româneşti pentru copii de 6-10 ani) - Editura Ana
  5. „366 de poveşti minunate pentru adormit copiii“ (traducere) - Editura Crişan
  6. „Bunele maniere“ (traducere) - Editura Flamingo
  7. „Cele mai frumoase poveşti cu prinţi şi prinţese“ (antologie internaţională) - Editura Litera
  8. „Legendele Olimpului“ (de Alexandru Mitru) - Editura Vox
  9. „Harry Potter - Talismanele morţii“ (traducere) - Editura Egmont
10. „Prinţesele Puzzle gigant“ (traducere) - Editura Girasol
(Top realizat de Stand-Agenţie Difuzare Carte)