Te acaparează repede, apoi te ţine în pri­ză chiar dacă nu face parte din categoria spec­tacolelor „cu greutate“ ale repertoriului teatral. Premiată în 2009 la Shubert Theatre de pe Broadway, „Fantoma, dragostea mea!“, după „Blithe Spirit“ de Noël Coward, se joa­că pe scena Teatrului Metropolis din Bucu­reşti cu poftă şi cu bucurie. Piesa e o co­me­die care se axează pe viaţa de cuplu şi pe pro­blemele lui Charles, scriitor, a cărui in­spira­ţie se leagă de amintirea Elvirei, fosta soţie tre­cută în nefiinţă. O are acum alături pe ac­tuala lui consoartă, Ruth. Conflictele pro­vo­cate de situaţia dată aduc în scenă o şedinţă de spiritism, un medium excentric şi cam ae­rian, în persoana lui Madam Ar­cadi (încân­tă­toare partitura Gabrielei Po­pes­cu, interpretă a unor savuroase mo­men­te comice provoca­te de modul în care abordează absurdul îm­pre­jurărilor), şi pe fami­lia Brandan (Raluca Ghervan şi Vasile Flu­tur) - invitată. Este ge­nul de spectacol care se sprijină pe jocul actorilor şi, cum regizorul Şerban Puiu a ales să mizeze pe această variantă - care s-a dovedit a fi una inspirată -, aproape fiecărui actor îi izbuteşte compo­zi­ţia rolului. În personajul lui Charles am văzut un excelent Marius Flo­rea Vizante, spontan, imaginativ, stăpân pe improvizaţii, nepriceput sau ridicol atunci când partitura o cere, în posturi preluate cu treceri lejere de la o atitudine la alta fără a depăşi vreo li­mită. Face un duo bun cu Mo­nica Davi­des­cu, o actriţă cu stil, care construieşte cu aten­ţie şi farmec rolul soţiei depăşite de întâm­plă­rile bizare din familia ei. Sedu­că­toare şi ingenuă într-un anume fel,  Ale­xan­dra Vel­niciuc, „fantoma“ Elvirei, reuşeşte o interpretare credibilă a nălucii care compli­că şi tulbură viaţa celor din casă. Alături de cei con­sacraţi, promiţătoare este evoluţia ti­ne­rei Ioana Ancea, un nume de care probabil vom auzi mai des. Cei mai mulţi dintre ac­tori demonstrează o reală plăcere a jocului şi par să răspundă cu bucurie propunerii scenice făcută de regie.
Cu o scenografie curată, gândită de Ioa­na Popescu, „Fantoma, dragostea mea!“, pie­să înscrisă în categoria celor accesibile, este un spectacol plin de umor de calitate, care nu poate decât să-ţi creeze bunădispoziţie şi bu­cu­ria întâlnirii cu o distribuţie încân­tă­toare.