La primele semne de profit, bancherii de pe Wall Street nu doar că s-au hotărât să îşi acorde bonusuri la acelaşi nivel ca înainte de criză, dar sunt şi destul de de deschişi în a recunoaşte că mare parte din bani se vor duce pe cheltuieli de lux, de la proprietăţi la bijuterii şi ceasuri. Relativ indiferenţi la criticile din media, mulţi sunt pe cale să primească în acest an bonusuri-record, cum nu au existat nici în cei mai buni ani fiscali.

Efect minim pentru mişcările de stradă
2009 s-a încheiat într-o apocalipsă cald-rece pentru bancheri. Zvonurile indicau bonusuri-record pentru marii şefi şi se făceau planuri “de vacanţă” de multe milioane de dolari. Plătitorii de taxe, din ale căror buzunare tocmai zburaseră câteva milarde bune de dolari pentru a salva sistemul bancar au cedat nervos şi au organizat manifestaţii pe trotuarele din faţa marilor bănci şi grupuri de investiţii. Ziarele şi televiziunile au acoperit extensiv subiectul, însă reacţiile nu au fost dintre cele mai “onorabile”. Singurul care a refuzat oficial orice fel de bonus a fost John Mack, CEO al Morgan Stanley, companie ce a încheiat anul cu o pierdere de 388 de milioane de dolari, după ce a primit şi un ajutor de 10 miliarde de dolari din banii plătitorilor de taxe. Mack nu se află la primul gest de acest fel, el refuzând şi componenta “cash” a bonusului din 2006, când a primit “doar” un pachet de acţiuni în valoare de 40 de milioane de dolari, adică de 50 de ori mai mult decat salariul “de bază”, de 800.000 de dolari.
La Goldman Sachs s-a decis ca nici un director să nu primească bani cash, ci doar acţiuni şi opţiuni, iar acestea vor fi suspuse unor restricţii de vânzare. Despre ce sume e vorba, totuşi? Suficient cât să pară desprinse din filmele SF. Pierderile Goldman Sachs au ajuns la 3 miliarde doar în ultimele luni din 2008. 2009 pare să se încheie relativ bine, iar pentru acest fapt, suma totală a bonusurilor din 2010 este estimată la aproape 21 de miliarde de dolari. Totuşi, pentru directorii de top, suma totală a bonusurilor este de 315 milioane, adică aproximativ 10 milioane de fiecare, şi trebuie ţinut cont că doar cei mai mari directori vor avea acţiuni în loc de cash, pentru restul celor 32.000 de angajaţi lucurile rămânând neschimbate. Într-un interviu pentru CNN Money, Russel Miller, managing director la ClearBridge Compensation Group din New York, arăta că managementul marilor companii de finanţe primeşte în mod obişnuit între 1,5 şi 2,5 din totalul bonusurilor oferite de companie.
Calcule paralele şi informaţii “scurse” de pe Wall Street au condus la concluzia că, pentru middle şi top management, bonusul mediu va fi de minim 500.000 de dolari. Pe ce vor fi cheltuiţi?

Botox pentru don’ director!
Epilarea definitivă în zona sprâncenelor şi tratamentele cu botox “la birou”, dar şi intervenţiile complexe de întinerire cu ajutorul chirurgiei plastice au devenit o obişnuinţă pentru managerii din Manhattan. Sumele înghiţite anual pentru ca un bancher să arate la fel de bine ca maşina sa sport sau limuzina care îl aduce la serviciu trec bine de 20.000 de dolari. Minim 40.000 de dolari se vor duce şi în acest an pe vacanţe, nu neapărat exotice, dar suficient de departe de New York cât să garanteze relaxare totală. Adică mai mult decât costă un an de şcoală privată de top pentru progenituri (35.000 dfe dolari). Se pare că moda colecţiilor de ceasuri a mai trecut un pic, însă, din moment ce sursele CNN au indicat că nu vor qacorda acestui capitol o sumă mult mai mare de 50.000 de dolari. Milton Pedraza, şef al Luxury Institute, insistă şi că aceşti bani vor permite cumpărarea unor piese care, în mod obişnuit, ar costa mult mai mult. “Niciodată nu a fost un moment atât de bun pentru negocierea preţului cum este acum”, spune Pedraza. Cei mai mulţi bani vor merge însă către prooprietăţi imobiliare, ca în fiecare an, CNN estimând că zona de preţ între 3 şi 5 milioane de dolari va fi iar la mare căutare. Bancherii de pe Wall Street au început deja să se intereseze de proprietăţile dispponibile în Aspen şi Vail, cele mai populare destinaţii de ski, însă şi de proprietăţi în Europa. Deja se vând bine proprietăţile care nu trec prea mult de un milion de dolari din Hamptons şi South Florida.
Însă nici casa “nu-i cârciumă, să stai acolo toată ziua”, aşa că o parte din bonusuri vor fi folosite la redecorarea de la un capăt la altul a proprietăţilor deja existente din Manhattan. Cât stă bancherul în vacanţă, un decorator la modă îi poate transforma apratamentul de vis într-un apartament de basm, cu un buget de doar 80.000 de dolari. Însă doar cei mai bogaţi dintre cei mai bogaţi vor putea să-şi cumpere apartamentul la care visează mare parte dintre bancherii de pe Wall Street, situat undeva, la etajele superioare ale celui mai scump vas de croazieră din lume, Utopia. Un astfel de apartament ajunge la 24 de milioane de dolari, iar preţul va mai creşte, din moment ce au rămas foarte puţine disponibile.