Varianta nouă a Clasificării Ocupaţiilor din România ( COR) a fost publicată pe site-ul Ministerului Muncii , în actualul nomenclator fiind cuprinse 3.852 de joburi. La o simplă citire, posturile trecute în sistemul de identificare şi ierarhizare a tuturor ocupaţiilor din România par a rezulta dintr-o combinatie între traducerea “ după ureche” a unor denumiri din limba engleză şi variante mioritice dintre cele mai originale.
Aşa se face că printre meseriile pe care angajatorii le pot trece în cărţile de muncă ale lucrătorilor regăsim: “ alimentator- încălzitor de metale”, “aglomeratorist”, “ blocator, chituitor, deblocator”, “ colector şi sortator păr”, “ gospodar”, “ nursă de psihiatrie”, “ scuturător”, “ stilist protezist de unghii”, “ vestitor”, “ valorificator de glande”, “discotecar”, “ măţar”, “ mamoş porcine” sau “ agent conducător câini de serviciu”.
În plus, sunt ocupaţii care au denumiri “kilometrice”, provocând confuzie. Avem astfel: “agent salvare aero- portuare şi instalanţii de stins incendii”, “ ascuţitor scule, instrumente medicale şi obiecte de uz casnic”, “cadru tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor”, “conducător firmă mică- patron ( girant) în afaceri, intermedieri şi alte servicii comerciale” sau “conducător întreprindere mică- patron ( girant) în comerţ”.
“ Ocupaţiile cuprinse în acest nomenclator suferă permanet schimbări din cauza modificărilor cerute de piaţă. Varianta de acum abundă în ciudăţenii. << Nursa de psihiatrie>>, de exemplu, este o alăturare de termeni proveniţi din engleză şi română. <<Cap de masă>>, deşi apare în COR, nu poate fi o profesie. Nu-i poţi spune unui om că este << cap de masă>>. Am găsit şi << fierbător uscător de păr>>. Mai degrabă pare că este vorba despre denumirea unui produs, nu a unei ocupaţii. << Pizzar>>, aici nu ştiu dacă este încadrat cel care face mâncarea respectivă sau cel care o comercializează. Din punctul meu de vedere acest document ar trebui prelucrat cu mai multă atenţie. Aşa cum ni-l prezintă Ministerul Muncii este un amestec între vechi şi nou, între engleză şi română, între denumiri de aparate şi funcţii”, ne-a declarat Daniela Necefor, managing partner al firmei Total Business Solutions.
Piata muncii
Head-hunting-ul şi leasingul de personal sunt sectoarele din recrutare care vor avea cel mai mult de lucru în 2010. Reprezentanţii companiilor de profil spun că solicitările angajatorilor...
Aproape 12.000 de români aplică în fiecare zi pe site-urile de recrutare în speranţa că îşi vor găsi un loc de muncă. Potrivit statisticilor MyJob, în perioada ianuarie-februarie 2010,...
Trimestrul al doilea al anului nu anunţă o dezgheţare a angajărilor, ritmul de încadrare a personalului fiind în continuare lent. Un studiu Manpower privind Perspectivele...
La 33 de ani de la cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter din 4 martie 1977, legislaţia privind asigurarea obligatorie a locuinţelor de dinainte de 1990 pare elaborată mai cu grijă...
Un studiu dat publicităţii de Paylogic arată că anul 2010 a debutat sub semnul suplimentării programului de lucru. Majorarea timpului de lucru reprezintă un semn pozitiv în ceea ce...
Progresul aduce posturi noi
Ministerul Muncii are însă o explicaţie. Oficialii instituţiei spun că “ocupaţiile cuprinse în COR sunt rezultatul unei activităţi continue, pentru că piaţa muncii din România , ca şi cea din Uniunea Europeană, este o piaţă dinamică, supusă permanent unor schimbări generate, pe de o parte, de modificarea conţinutului unor activităţI, de dispariţia altora, precum şi de apariţia unui număr semnificativ de posturi noi induse de procesele tehnologice actuale, de diversificarea producţiei şi de progresul tehnologic, iar pe de alta, de criza economică. În consecinţă, oricare dintre meseriile cuprinse în COR are utilitate pentru agenţii economici şi/sau instituţiile publice”.
Potrivit legislaţiei actuale trebuie folosite anumite coduri pentru ocupaţiile trecute în contractele de muncă, dar şi în alte acte oficiale. Utilizarea lor este obligatorie pentru toate organele administraţiei publice centrale şi locale, unităţile bugetare, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, organizaţiile patronale, sindicale, profesionale şi politice, fundaţiile, asociaţiile, persoanele fizice şi juridice.
Astfel, dacă o companie are printre lucrătorii săi un consilier inginer prelucrarea sticlei şi ceramicii trebuie să-l înregistreze cu codul 216.205. Toate aceste coduri care apar în dreptul fiecărei meserii sunt aranjate pe nouă grupe majore.
Cum se modifică nomenclatorul?
Nomenclatorul de meserii este actualizat şi revizuit la solicitarea utilizatorilor. Toate modificările sunt operate de către Ministerul Muncii împreună cu Institutul Naţional de Statistică pe baza Ordinului comun nr. 270/273 din 12 iunie 2002.
Documentele pe care solicitantul trebuie să le depună la Ministerul Muncii sunt:
# memoriu justificativ din care trebuie să reiasă
- denumirea ocupaţiei, în limba română
- codul COR pentru grupa de bază, precum şi codul COR pentru ocupaţia propusă spre introducere în nomenclator
- codul activităţii economice potrivit CAEN
- studiile şi analizele făcute de agenţii economici interesaţi
# descrierea ocupaţiei din care să rezulte următoarele elemente: atribuţii şi responsabilităţi, uneltele şi instrumentele de lucru utilizate, programul de lucru, mediul de activitate, situaţiile de risc, cerinţele pentru exercitarea ocupaţiei, cerinţele referitoare la formarea profesională, nivelul de instruire solicitat pentru practicarea ocupaţiei, tipul actului de calificare solicitat pentru practicarea ocupaţiei, specializarea obţinută prin actul de calificare, conform legislaţiei în vigoare, salarizarea, promovarea în muncă, dinamica meseriei pe piaţa muncii, meserii înrudite din COR şi specializările;
#adresa din partea ministerului de resort care reglementează activitatea în domeniu sau, după caz, cea a asociaţiilor profesionale (comitetelor sectoriale), din care să rezulte acordul acestora pentru actualizarea COR
# precizarea bazei legale prin care s-a aprobat practicarea ocupaţiei respective.