Proiectul „mini-oraşului” din centrul Bucureştiului - Esplanada, o investiţie estimată la peste un mili­ard de euro - a fost abandonat de autorităţi la finele anului 2009, după ce acordul semnat cu investitorul, societatea Trigranit, a expirat şi nu a fost prelungit. Astfel se pecetluieşte soarta unui proiect început prin negociere directă cu firma ungară Trigranit, reprezentată la acea vreme de Arpad Paszkany şi continuat prin achiziţia unor terenuri din zona bulevardului Unirii, tot prin negociere directă cu mai multe persoane fizice.
Complexul Esplanada lasă în urmă o „gaură“ de 3,22 mi­lioane de euro după ce au­torităţile locale au stopat proiectul, nu înainte de a cumpăra mai multe parcele cu clădiri dezafectate şi teren accidentat ce aparţineau unor persoane private. Afacerea are, la final, doar câţiva beneficiari care s-au ales cu bani frumoşi pentru te­renurile abandonate din centrul Bu­cureştiului.
Proiectul - concretizat prin construcţia unor centre comerciale, par­cări subterane, hoteluri, centru cultural, complex rezidenţial şi clădiri de birouri - trebuia realizat printr-un proiect de parteneriat public-privat iniţiat de Ministerul Transporturi­lor, Construcţiilor şi Turismului şi gestionat de Ministerul Dezvoltării Re­gionale şi Locuinţei. După 49 de ani de folosinţă, complexul ar fi in­trat integral în proprietatea Statului Român. 
Startul a fost dat printr-o licitaţie organizată în anul 2004, în urma căreia a fost desemnat partener de negociere firma „Trigranit“, cu care s-a încheiat şi un acord. 

Primăria, mandatată să negocieze
De-a lungul timpului, autorităţile au emis mai multe acte normative prin care sprijineau proiectul şi au dat undă verde achiziţiei unor te­re­nuri din zonă. Prin HG nr. 937/2003 Guvernul a aprobat transmiterea unor bunuri imobile, proprietatea privată a statului, din administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor în ad­ministrarea Ministerului Tran­sporturilor, Construcţiilor şi Turis­mu­lui, pe care l-a şi mandatat să ini­ţieze un program prioritar de reconversie funcţională a amplasamentului. Ulterior, prin HG nr. 373/2004 au fost aprobate schimbarea denumirii amplasamentului din „Centrul de creaţie şi cultură - Cântarea Româ­niei“ (aşa se numea proiectul imaginat înainte de ’89) în „Esplanada“, precum şi Programul prioritar de reconversie şi finalizare a con­struc­ţiilor abandonate, existente pe am­plasament.
Anul trecut, prin HG nr. 33/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, s-a dispus că acesta se substituie în toate drepturile şi obli­gaţiile fostului Minister al Dez­vol­tării, Lucrărilor Publice şi Lo­cu­in­ţei, ce decurg din contractul de par­te­neriat pentru finalizarea construc­ţiilor existente din programul priori­tar de reconversie funcţională a am­plasamentului „Esplanada“.
Primăria Municipiului Bucureşti a fost cooptată ca partener în proiect, urmând a achiziţiona, prin negocie­re, 9 din cele 13 terenuri care aveau titluri de proprietate, pe amplasament fiind peste 80 de notificări care urmau să fie rezolvate prin compensare.

Cåştigătorii „Cåntării Romåniei“
Prin Hotărârea Consiliului Gene­ral al Municipiului Bucureşti nr. 55 din 16.03.2006 s-a aprobat cumpă­ra­rea terenurilor situate în perimetrul cuprins între b-dul Unirii, str. Nerva Traian, b-dul Octavian Goga şi b-dul Mircea Vodă, sector 3, ce urmau să fie afectate de lucrările necesare rea­li­zării proiectului „Esplanada“. În apli­carea acestei hotărâri, prin Dis­po­ziţia nr. 465/21.03.2006 a primarului Adriean Videanu s-a constituit o comisie de negociere cu proprietarii terenurilor cuprinse în acest peri­me­tru, al cărei preşedinte era Vla­di­mir Sommer, şeful de cabinet al lui Adriean Videanu.
Urmare a negocierilor purtate, cea mai mare sumă a primit-o Guşă Irina-Florentina. Aceasta a încasat în 2006 suma de 584.353 euro, prin negociere directă cu reprezentanţii comisiei, pentru un teren de 531 mp, cuprins între b-dul Unirii, strada Nerva Traian, b-dul Octavian Goga şi b-dul Mircea Vodă. Un an mai tarziu, Mariana Calintzachi şi Ana Ata­na­siu-Calintzachi au vândut Primăriei Capitalei un teren în suprafaţă de 432,94 mp la preţul de 562.822 euro. Pe lista celor care au apucat să vândă terenuri abandonate de mai bine de 16 ani se mai află şi Novacovici Doru Nicolae, care a primit 730.000 de euro pentru două terenuri: unul în suprafaţă de 655 mp, evaluat la 524.000 de euro, şi altul de 322 mp, estimat la 206.080 euro. Pentru un teren de 400 mp, comisia primăriei a oferit suma de 350.000 euro pro­prietarelor Boştină Elena-Gabriela şi Boştină Ana, fiind urmate în topul sumelor încasate de Minculescu Car­men Vlasca, cu 305.388 euro pentru 359 mp. Lista câştigătorilor din pro­iectul Esplanada este completată cu Şoptereanu Virgil, Pârvulescu Ra­lu­ca şi Şoptereanu Liliana care, pentru un teren de 335 mp, au luat 293.125 euro în anul 2006, respectiv Misici Cornel, Misici Cristian şi Misici Geta, care au primit 262.500 de euro pentru 300 mp. În fine, ultima su­pra­faţă, ca valoare, a fost achiziţio­nată de la Staicu Magdalena; pentru 220 mp de teren în zona Splaiului Unirii – Octavian Goga, aceasta a încasat 134.296 euro. Preţul mediu plătit pentru terenul unde urma să se realizeze proiectul „Esplanada“ a fost de 906 euro/mp, în perioada 2006-2007.
Ultimele negocieri au fost finali­zate la începutul anului 2008, contractul urmând să fie aprobat prin Ordonanţă de Urgenţă. Aceasta pre­vedea preluarea proiectului în ad­ministrarea Primăriei Municipiului Bucureşti şi rezolvarea problemei exproprierii terenurilor până la data iniţiativei legislative. Guvernul Ro­mâ­niei nu a aprobat însă Ordonanţa de Urgenţă.

Ultimul act în şedinţa Consiliului General
al Municipiului Bucureşti din 25.09.2009, primarul Sorin Oprescu a supus spre adoptare un proiect de hotărâre privind înaintarea către Guvernul României a cererii de emi­tere a unei hotărâri privind tran­smi­terea bunurilor imobile cu terenul aferent de circa 106.000 mp, aferent amplasamentului „Esplanada“, din proprietatea privată a statului, în proprietatea publică a municipiului Bucureşti şi administrarea Consiliu­lui General al Municipiului Bucu­reşti, în vederea implementării unor proiecte de reabilitare şi moderni­zare a infrastucturii urbane şi construirii unui parc.
Proiectul de hotărâre nu a fost adoptat însă de către Consiliul Ge­ne­ral. „Până la această dată mu­ni­cipiul Bucureşti nu a putut întocmi documentaţia pentru declararea uti­li­tăţii publice a acestui amplasament, care ar fi implicat declan­şa­rea exproprierii pentru cauza de uti­li­tate pu­blică. Administrator a ră­­mas în continuare Ministerul Dez­­vol­tă­rii, Mu­ni­cipiul Bucureşti deţi­nând proprie­tatea suprafeţelor de teren menţio­nate“, au precizat re­prezen­tan­ţii Pri­măriei Munici­piu­lui Bucureşti.
Decizia luată în şedinţa CGMB din data de 30.09.2009 prin care s-a respins înaintarea către Guvernul României a cererii de emitere a unei hotărâri pentru transmiterea bunu­ri­lor imobile cu terenul afe­rent am­plasamentului din proprie­tatea privată a statului, în proprie­tatea pu­blică a municipiului Bu­cu­reşti, a pe­cetluit soarta „Espla­na­dei“. Această de­cizie, coroborată cu expirarea a­cor­dului de proiect semnat cu inves­ti­torul, a făcut ca, din punct de ve­de­re legal, proiectul să fie desfiinţat.
Odată cu abandonul autorită­ţi­lor, reprezentanţii Trigranit au re­strâns activitatea din Capitală şi au renunţat la sediul de aici în favoarea unei societăţi de avocatură. Repre­zen­tantul firmei, Dan Lupu, susţine acum că principalii vinovaţi de eşec sunt Primăria şi Ministerul Dez­vol­tă­rii. Proiectul va fi probabil în­gro­pat, singurii câştigători fiind cei care şi-au vândut parcelele din zonă la preţurile de dinainte de criză. Deşi a înghiţit câteva milioane de euro, după 20 de ani de la Revoluţie, te­renul din centrul Bucureştiului nu a ajuns nici „Cântarea României“, nici „Esplanada“. A rămas doar un mai­dan în inima Capitalei, pe care pu­ţini au curajul să-l traverseze du­pă apusul soarelui.