Ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, a decis să preia iniţiativa deputatului social-democrat de impozitare a averilor afişate ostentativ. Primul vizat - contribuabilul Sebastian Theodor Gheorghe Vlădescu, care are în proprietate şase apartamente, două maşini, două motociclete,
o armă de vânătoare şi un pistol, ambele marca Beretta şi, nu în ultimul rând, o pendulă.
Ceea ce iniţial părea doar o glumă a deputatului PSD Mugurel Surupăceanu, s-a îngroşat între timp. Social-democratul a primit o mână de ajutor de unde se aştepta mai puţin - din partea ministrului de finanţe al Guvernului „de dreapta“ PD-L-UDMR. „Discutăm despre taxarea proprietăţilor. Şi aici avem două obiective. Unul este taxarea proprie­tăţilor la valoarea lor reală. Astăzi nu se întâmplă acest lucru. Din păcate, proprietăţile în România nu sunt ta­xa­te la valoarea lor reală. Taxarea pro­prietăţilor ar presupune ca fie­care proprietate să fie declarată la va­loarea ei reală. Zona în care acest lucru nu se întâmplă este cea a lo­cuinţelor, a caselor, a terenurilor“, a de­clarat Sebastian Vlădescu unei te­leviziuni. Agenţia Naţională de Ad­mi­nistrare Fiscală (ANAF) s-a executat imediat şi a solicitat asistenţa FMI pentru elaborarea legislaţiei. Astfel, se pare că o echipă de asistenţă tehnică a FMI, alta decât misiunea de evaluare a acordului stand-by, urmează să aterizeze în februarie la Bucureşti pentru a face într-o pri­mă etapă evaluarea legislaţiei ac­tua­le. A doua etapă va presupune formularea de recomandări din partea instituţiei internaţionale pentru ela­borarea legislaţiei.

Bogăţii ostentativ afişate
Dar cum i-a venit ideea ministrului? Foarte simplu, în foame de bani la buget, s-a întrebat care este bunul cel mai de preţ al românului, dar şi cel mai puţin impozitat. „România are o mare calitate şi un mare defect, faptul că suntem o ţară de proprie­tari. În România aproape 80% din fa­milii au în proprietate apartamente (unii chiar şase - n.r.). O bună parte din aceşti oameni au o problemă de venituri care să le permită să-şi plă­tească cheltuielile curente - între­ţi­nerea, lumina, telefonul şi celelalte“, a explicat Vlădescu. Preocupat însă de soarta celor nevoiaşi, ministrul
s-a declarat pentru introducerea u­nei taxe care să nu afecteze oamenii cu posibilităţi financiare reduse. „Aces­ta este un alt model de taxă, care poate fi văzut ca o taxă pe avere şi care e o discuţie ce a fost de­clan­şată de propunerea unui parlamentar. Va fi analizată şi vom vedea. (...) Dis­cutăm de proprietăţile de un anu­mit nivel şi de oamenii bogaţi şi, mai ales, discutăm despre oamenii care-şi afişează într-un mod ostentativ bogăţia, fără ca să fim siguri că în spate există o valoare reală şi acele bunuri au fost dobândite în mod licit. Şi poate o modalitate prin care fiecare să arate cum a dobândit bo­găţia (...) ar fi interesant de făcut“, a declarat Vlădescu.

Şase, şase, poartă-n case
Conştientă de dificultatea cu care s-ar putea confrunta ANAF în administrarea acestui tip de taxă, SFin a decis să identifice unul dintre oamenii „care-şi afişează într-un mod ostentativ bogăţia“ şi s-a oprit asupra contribuabilului Sebastian Theodor Gheorghe Vlădescu. Acesta deţine, conform propriei declaraţii de avere, şase apartamente, a căror valoare de impozitare (şi nu de pia­ţă!) este de 2,71 milioane de lei, apro­ximativ 660 de mii de euro, conturi în bănci de 100 de mii de euro, două credite la bănci de aproximativ 310 mii de euro (dintre care unul contractat pentru cumpărarea unuia din­tre apartamente) şi unul către furnizorul ultimului apartament achiziţionat (de 146.000 de euro). Per­soana fizică Sebastian Vlădescu mai are în proprietate două autotu­risme (un ARO ISM M461 - an de fa­bricaţie 1975, valoare de piaţă apro­xi­mativ 4.000-5.000 euro - şi un Fiat 500 din 2007 - valoare de piaţă 8.000-9.000 de euro), două motociclete (un Harley Davidson şi un Husaberg, am­bele din 2008, cu valori ce pot va­ria de la 4.000-5.000 de euro la 20.000 de euro fiecare) şi o remorcă din 2003. Vlă­descu se mai poate mân­dri cu o co­lecţie de ceasuri, cum­părată între 1999 şi 2009, în va­loa­re de 55.000 de euro, o piesă de Mu­rano, de 10.000 de euro, o armă de vânătoare şi un pis­tol, ambele mar­ca Beretta, evaluate de proprie­tar la 1.500 de euro şi o pendulă, a­chi­­zi­ţionată în 2008, de 50.000 de euro. El mai este acţionar la zece com­panii, valoarea totală a părţilor sociale sau acţiunilor deţ­i­nu­te ridi­cân­du-se la 112.280 de lei (circa 27.000 de euro). În to­tal, persoana fi­zi­că luată ca exemplu deţine proprie­tăţi în va­loare de aproximativ 930.000 de eu­ro. Dacă am dori să-i aplicăm impo­zi­tul propus de social-democratul Mugurel Su­rupăceanu, din această sumă ar trebui scăzute cele două cre­dite, unul de la Marfin Bank, celălalt de la furnizorul SC Pro­prietăţi imobiliare IAR 2009, contractate pentru achizi­ţionarea ulti­me­lor apartamen­te, în valoare de 300.000 de euro. Ar rezulta o bază de impozitare de 630.000 de euro şi un impozit anual de 3.150 de euro, pentru că, în pofida a ce spune deputatul PSD, potrivit propriului proiect de lege impozitul se aplică valorii nete a proprietăţii şi nu asupra diferenţei dintre aceasta şi valoarea de 500.000 de euro. Şi totuşi impozitul nu este corect calculat, pentru că valoarea luată în calucul în cazul celor şase apartamente este cea de impozitare raportată de contribuabilul Vlă­des­cu. Iar minis­trul Vlădescu este destul de clar în acest sens: nu valoarea de impozi­ta­re ar conta în cazul fie al introduce­rii impozitului pe avere, fie a modifi­cării nivelului impozitului pe proprietate, ci cea de piaţă. Mi­nis­trul sus­ţi­ne că în prezent se înca-­sează im­pozite pe proprietăţi de zeci, ma­xim sute de euro pentru că va­loarea impozabilă prevăzută în Codul Fiscal este extrem de mică, de mii de euro. Dacă s-ar lua ca valoare impozabilă valoarea reală a imobilelor de zeci de mii de euro, crede ministrul, „ar trebui să ne ducem cu taxa în zona miilor de euro, ceea ce din punct de vedere al veniturilor ad­mi­nistraţiilor locale ar fi excepţional, ar permite dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizare, drumuri mai bune, şi toate celelalte, dar pentru veniturile acestor cetăţeni ar fi absolut imposibil de suportat“, susţine Vlădescu. Deci ministrul ar vrea să mărească de aproximativ zece ori impozitele încasate de autorităţile locale. După logica sa, valoarea imobilelor pe care le deţine n-ar fi de 660.000 de euro, ci de 6,6 milioane euro (?!), iar im­pozitul de plătit nu­mai pentru acestea ar fi, potrivit propunerii lui Su­ru­păceanu, de 33.000 de euro. În ca­zul în care s-ar aplica actuala cotă de 0,1% din Codul Fiscal valorii de piaţă şi nu celei impozabile, cum ar dori ministrul, ar scăpa mai ieftin, având de plătit anual numai 6.600 de euro, impozit local pe proprietate.
Din fericire însă, contribuabilul Sebastian Vlădescu ar avea de unde să plătească, anul trecut obţinând venituri de 410.620 (aproximativ 100.000 de euro), jumătate din aceş­tia din remunerarea poziţiei sale ca membru în consiliul de adminis­tra­ţie al CEC. Alţi 143.946 de lei i-a pri­mit de la Fondul Proprietatea, unde a fost preşedintele comisiei, iar 34.119 de la Romavia, unde a fost de asemenea membru al consiliului de administraţie.