În anul de criză 2009 era de aşteptat ca instituţiile şi societăţile cu capital de stat să fie chibzuite cu banul public. Sau măcar să mimeze preocuparea de a reduce consumul şi a se înscrie în strategia anunţată de guvernul Boc. N-a fost să fie aşa, deoarece cheltuielile au depăşit anul trecut nivelul celor din 2007 - anul de dinaintea crizei.
Demersul SFin de a realiza un top al firmelor care au încheiat contracte cu instituţii sau companii de stat a avut la bază monitorizarea lici­ta­ţiilor publicate în Sistemul Electro­nic de Achiziţii Publice (SEAP). Con­form legii (OUG nr. 34/2006 privind atri­bui­­rea contractelor de achiziţie pu­bli­că, a contractelor de concesiu­ne de lu­crări publice şi a contrac­te­lor de concesiune de servicii), SEAP este lo­cul unde autorităţile contractante au obli­gaţia să publice documentaţia de atribuire a acestor contracte. Topul SFin a fost realizat prin prelucrarea da­telor din analiza a­nun­ţurilor finale de atribuire a con­tractelor din mai mul­te domenii, iar rezultatul indică atât societăţile care prosperă de pe ur­ma statului, cât şi instituţiile bugetare sau companiile din subordinea lor ca­re au avut su­me uriaşe de cheltuit.

1. Spedition UMB l-a făcut pe Umbrărescu miliardar
Campioana anului 2009 este so­ci­e­tatea Spedition UMB, controlată de omul de afaceri Dorin Umbrărescu. Aceasta a obţinut nu mai puţin de 1.103.250.481 de lei din achiziţiile pu­blice ale autorităţilor locale sau cen­tra­le. Cea mai mare sumă are ca obi­ect acordul-cadru semnat cu Com­pa­nia Naţională de Autostrăzi şi Dru­muri Naţionale SA (CNADNR) ce a pus la bătaie mai multe contracte de servicii de curăţenie şi desză­pe­zire, pe o perioadă de patru ani, în valoare totală de 765.159.063 de lei. Spedition UMB a obţinut practic toate serviciile pe regionalele de drumuri din Mol­do­va, urmând să îm­partă unele câş­ti­guri societăţilor asociate (Tehno­strade SRL, A&R SRL, Dru­muri SRL, Com-Axa SRL şi Bal­dassini-Tognozzi-Pontello Constru­zioni Generali SpA).

2. Reţeta patronilor de la Golden Blitz merge şi la drumuri
Firma cunoscuţilor patroni de la Golden Blitz, Dan Besciu şi Sorin Vul­pescu, s-a clasat pe locul doi în topul firmelor care au contracte cu statul. Conform datelor înregistrate în SEAP, Euroconstruct Trading 98 a adunat în 2009 lucrări în valoare de 746.002.497 de lei. Cel mai mare contract a fost ob­ţinut în asociere cu alţi „regi ai asfaltului” din Bucureşti (Teh­nologica Ra­dion şi Delta ACM 93), de la Primăria Sectorului 4. Su­ma totală la care se ri­dică acest contract este de 297.500.000 de lei şi se re­feră la lucrări de construcţii, fun­da­ţii şi îmbrăcare a drumurilor din sector. Restul banilor vin din contrac­te cu CNADNR, o sumă im­portantă provenind de la acordul-ca­dru de întreţinere multianuală 2008-2011, în valoare de 108.486.879 de lei.

3. Vagoanele vechi ascund comori
În timp ce Guvernul a insistat pen­tru concedierea unei părţi cât mai mari din personalul căilor fera­te, SNTCF CFR Călători SA a semnat un acord-cadru pentru moderniza­rea va­goanelor vechi cu societatea Ate­liere Griviţa SA. Compania controlată de omul de afaceri Fathi Ta­her ocupă ast­fel locul 3 în top, după ce în 2009 a semnat contracte în va­loare de 736.168.346 de lei cu SNTCF.
Pentru acelaşi tip de servicii, ur­mă­torul loc în clasament îi revine so­cietăţii Remar Paşcani (deţinută de Grupul Feroviar Român), care a în­casat de la aceeaşi SNTCF suma de 701.317.213 lei.
Următoarea poziţie a topului mar­chează întoarcerea de la căile ferate la drumurile asfaltate. Aici se găseşte Del­ta ACM 93, societate de­ţinută de omul de afaceri Florea Diaconu, cu un total al contractelor din 2009 de 468.846.258 lei. Princi­pa­lul său contract este obţinut în aso­cie­re cu Teh­no­logica Radion şi Eu­ro­con­struct Tra­­ding 98. Anul trecut, Delta ACM 93 a mai obţinut contracte şi cu Pri­măria Sectorului 3 în va­loare de 116.203.715 lei.

Banii pleacă şi în provincie
Potrivit datelor de pe SEAP, locul 6 în clasamentul companiilor care au primit sumele cele mai mari din contractele cu statul român revine societăţii care se ocupă de funcţiona­rea în con­diţii optime a Centralei Nu­cle­aro-Elec­trice de la Cernavodă. Asocia­ţia Nuclear Serv a încasat de la SC Nuclearelectrica SA (societate de stat, sub autoritatea Ministerului Eco­no­miei), suma de 421.827.873 de lei pentru lucrări efectuate la Cen­trală. Este vorba de servicii de repa­rare şi între­ţinere a sistemelor şi in­stalaţiilor clă­di­rilor din incinta de securitate a centralei, în vederea func­ţio­nării în con­diţii de siguranţă şi securitate nu­cleară. Tot în 2009, Nuclear­elec­trica a plătit 1.262.873 de lei companiei ame­ricane General Elec­tric pentru servicii suplimentare de întreţinere a tur­binei, generatorului şi vanelor turbinei de la Uni­tatea 2.
Tehnologica Radion - o altă firmă cunoscută pentru lucrările de infrastructură rutieră - a obţinut locul 7 în top, însumând contracte în valoa­re de 390.559.382 de lei. Majoritatea aces­tora au fost obţinute în Bucu­reşti, iar restul din lucrări de între­ţinere a drumurilor naţionale. Pe locul 8 în top a intrat societatea Tel Drum SA din Alexandria - principa­lul beneficiar al fondurilor de care dispune Con­siliul Judeţean Teleor­man, al că­rui preşedinte este Liviu Drag­nea. Nu­mai în anul 2009, societatea Tel Drum a primit contracte de 307.611.879 de lei, asta după ce în 2008 a avut o cifră de afaceri de 192.302.364 de lei pentru reabili­ta­rea infrastructurii rutiere din judeţ.
Penultimul loc în top 10 al fir­me­lor care au câştigat cele mai mari su­me din contractele pe bani publici este ocupat de firma Argecom, com­pa­nie controlată de omul de afaceri piteştean Gheorghe Axinte, care a a­du­nat anul trecut 238.571.732 de lei. Topul nostru începe şi se încheie tot cu o firmă care execută lucrări de in­frastructură, de data aceasta Rom­stra­­de. Această societate, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, din Adu­naţii Copăceni, a strâns în 2009, din contractele încheiate cu statul ro­mân, suma de 125.057.998 de lei.

Ministerul Transporturilor, cel mai mare contractor
Judecând după valoarea contractelor înregistrate în SEAP, cele mai im­portante instituţii furnizoare de contracte se află în subordinea ministe­rului condus de Radu Berceanu. Este vorba de Compania Naţională de Auto­străzi şi Drumuri Naţionale SA şi SNTFC CFR Călători SA. Prima dintre acestea a contractat în 2009 lucrări de peste 3,5 miliarde de lei pen­tru construcţia şi întreţinerea drumurilor, iar SNTFC a cheltuit peste 1,6 miliarde pentru lucrări de reparaţii şi modernizări ale vagoanelor.
Lista marilor cheltuitori poate continua cu societăţile naţionale din domeniul energiei. Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA a investit 143.866.570 lei numai în lucrări de construcţii de instalaţii de suprafaţă. O altă companie de stat care iese des la cumpărături este Romsilva. Aceas­ta a obţinut în 2009 un credit de la Raiffeisen în va­loare de 2.408.770 lei, dar a cumpărat şi maşini în valoare de 1.252.640 lei. Pen­tru ca peisajul să fie complet, trebuie spus că Ad­mi­nistraţia Prezidenţială s-a alimentat anul trecut de la pompa „oligar­hului mogul” Dinu Patriciu, folosind bonuri valorice Rompetrol.


CFR alege parteneri şi de pe Bursă
Situaţia contractelor derulate prin terminalele Bursei Ro­mâne de Mărfuri (BRM) arată că cele mai consistente plăţi au plecat de la bugetul societăţilor de transport feroviar, de marfă sau de călători. Sume importante au mai pus la bătaie şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti sau uni­tăţi ale MApN. Din tranzacţiile organizate de autorităţile con­tractante la BRM, în anul 2009, pe primul loc se si­tuează SNTCF CFR Călători, cu tranzacţii de 163.814.685 lei, CFR Marfă, cu 104.046.131 lei, RATB, cu 28.870.777 lei, şi MapN, cu suma de 27.602.147 lei. În funcţie de va­loa­rea tranzacţiilor, urmează Termoelectrica (21.189.400 lei), Electrocentrale Ora­dea (14.962.600 lei), Spitalul Ju­de­ţean de Urgenţă Piatra-Neamţ (14.663.338 lei), CNCF CFR (12.971.371 lei), FISE Electrica Serv SA - SISE Elec­trica Muntenia Nord (12.000.000 lei) şi Autoritatea Naţi­o­nală a Vămilor (10.384.666 lei).

Cele mai „ofertante” domenii şi „clienţii” lor
În afară de firmele care construiesc şi repară drumuri sau cele care modernizea­ză vagoane, ana­liza datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a evidenţiat câş­tigătorii celor mai mari con­trac­te din mai multe domenii de activitate, în care instituţiile bugetare au făcut achiziţii ma­sive. Este vorba de zeci de fir­me care au prosperat în 2009 de pe urma contractelor cu in­stituţii sau societăţi de stat.

Combustibili
Din contractele de achiziţie publicate pe SEAP, campioana contractelor cu statul în domeniul combustibililor este societatea DS Tofan SRL, care a rea­lizat în 2009 un total de 51.541.495 de lei. Surprinzător, DS Tofan (societate controlată de Dănuţ şi Steluţa To­fan din Galaţi) a reuşit să depăşească în clasamentul acestui domeniu ma­rile companii Petrom (49.297.899 de lei) şi Rompetrol (31.869.366 de lei). Contractul care a făcut diferenţa este încheiat cu SNTFC CFR Că­lători SA şi are o valoare de 43.000.000 de lei, re­pre­zentând suma plătită pentru 20.000 de tone de motorină Euro 5. Con­tractul a fost atribuit în luna decembrie, iar criteriul de atri­buire a fost preţul cel mai mic. Ca o com­pa­raţie, cel mai mare contract al Petrom prezent în SEAP a fost de doar 8 mili­oane de lei (încheiat cu Transgaz SA Mediaş), iar al Rompetrol - de fix 5.659.240 de lei (plătiţi de Regia Au­to­nomă de Transport Public Ploieşti). Pe­trom şi Rom­petrol au fost surclasate în ceea ce priveşte sumele realizate în­tr-un singur contract şi de către societatea Inserco SRL, care alimentează Regia Autonomă de Transport Urban Cluj-Napoca cu motorină în valoare de 10.718.500 de lei. Un contract bun a prins şi Oscar Down­stream, care a pri­mit suma de 5.263.813 lei de la Regia Auto­nomă de Transport Craiova.

Energie
Cel mai mare contract din SEAP îl deţine societatea Ener­gobit SRL, în­fiin­ţată de clujenii Ştefan Gadola, Ioan Socea şi Pe­ter Pal. Acesta are valoarea de 18.005.859 de lei şi este încheiat cu Filiala de Distribuţie a Ener­giei Elec­trice Electrica Distri­bu­ţie Transilvania Nord SA.
O surpriză în acest domeniu vine de la societatea Doma­rex 94 SRL, care dintr-un singur contract cu Enel Distri­buţie Do­brogea SA a obţinut 5.939.000 de lei. Sume importante în acest domeniu au mai obţinut socie­tăţile Energomontaj SA (11.472.757 lei), Electrocon­struc­ţia ELCO Bucu­reşti SA (5.982.703 lei), Energy Group SRL (3.142.964 lei) şi Multiprod Energo SRL (2.844.888 lei).

Autovehicule
Cel mai mare contract de achiziţii publice în domeniul autovehiculelor l-a obţinut societatea Arval Service Lease SRL (controlată de grupul fi­nanciar francez BNP Paribas), care a semnat un contract în valoare de 41.031.896 de lei cu Enel Distribuţie Muntenia SA. Client fidel în 2009, compania de distribuţie a energiei electrice a mai achiziţionat în lea­sing, de la aceeaşi firmă, au­toturisme de încă 2.314.900
de lei, realizând un total al achi­­ziţii­lor pe patru roţi de 43.346.796 de lei.
Societatea Naţională de Ga­ze Na­turale Romgaz SA este, la rândul său, la loc de cinste prin­tre cumpărătorii de auto­ve­hicule, cu achiziţii de peste 15 milioane de lei, sub formă de tractoare, autocare şi vehi­cu­le speciale. In­spectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a cum­pă­rat şi el autovehicule în va­loare de 9,5 milioane de lei, iar MApN a luat autobuze şi autocare de 5,8 mi­lioane.
Mai departe, conform înre­gistră­ri­lor din SEAP, Regia Na­ţională a Pă­du­rilor Romsilva a cumpărat în 2009 mai multe ti­puri de autovehicule, în va­loa­re totală de 1.252.640 de lei. Nu­mai pen­tru dotarea Direcţiei Sil­vice Boto­şani, Romsilva a plătit companiei Ţi­riac Lea­sing IFN SA suma de 849.402 lei. „Cum­părături” în domeniul auto a fă­cut şi Ministerul Turismului, care a îm­­părţit 859.360 de lei la trei furnizori - fie pentru diversitatea mărcilor, fie ca să nu bată la ochi.
Alte astfel de achiziţii au mai efectuat Inspectoratul Ge­ne­ral al Jandarme­riei (909.802 lei), Biroul Român de Metro­lo­gie Legală (760.281 lei), Admi­nis­traţia Fluvială a Dunării de Jos Ga­laţi (microbuze şi ma­şini de 183.194 lei, precum şi vehi­cule de teren de 409.126 lei), Complexul Energetic Tur­ceni (589.000 lei), Serviciul de Infor­maţii Externe (484.866 lei), Mi­nisterul Administraţiei şi In­ter­nelor (359.972 lei), Au­to­ritatea Naţională pentru Re­gle­men­ta­re în Comunicaţii (361.190 lei) şi Hidroelectrica (46.000 lei).

Software şi hardware
UTI, compania familiei Tiberiu şi Lucia Urdăreanu, de­ţine supremaţia contractelor în domeniul IT prin licitaţii câş­tigate cu Ministerul Finan­ţelor Pu­blice. În 2009, acesta a plătit 64.203.782 lei societăţii UTI Systems, pentru mai multe sisteme software şi hardware, precum şi cursuri de in­strui­re - toate acestea fiind necesare Mi­nisterului Administraţiei şi In­terne­lor pentru asigurarea ce­rin­ţelor de securitate în vede­rea accesului la spa­ţiul Schen­gen. Tot UTI, în calitate de lider de asociere (cu Electroalfa In­ter­national SRL, Elcomex IEA SA şi Sie­mens SRL), a mai câş­tigat de la Metro­rex un contract de 144.449.413 lei pentru mo­dernizarea sistemelor electrice de la metrou.
Dacă judecăm după lista de „cum­părături”, poliţiştii par să fie categoria cea mai interesată de noutăţile din do­meniul IT. Astfel, Direcţia Generală Fi­nan­ciară din Ministerul Adminis­tra­­ţiei şi Internelor a plătit so­cie­tăţii Soft­ware Development & Consulting SRL suma de 15.385.044 de lei pentru un sistem informatic integrat destinat Ca­sei de Pensii a ministerului. La fel şi Mi­nisterul Finan­ţe­lor care, în calitate de ordonator de credite, a cumpărat la rândul său, pentru Inspecto­ra­tul General al Poliţiei (IGP), echipamente IT (servere, tehni­că de calcul şi peri­ferice) în valoare de 1.592.937 de lei, de la firma Logic Computer SRL. IGP şi-a cumpărat şi în calitate de ordonator secundar de credite 62 de laptopuri, în valoare totală de 436.790 de lei, adică 7.045 de lei pe bucată.
Pe lista instituţiilor şi socie­tăţilor cu capital de stat care au investit în 2009 în informatică se mai găsesc: Im­primeria Na­ţio­nală (computere, impriman­te laser şi echipamente de co­mu­nicaţii în valoare totală de 32,3 mili­oane de lei), Ministe­rul Educaţiei (50 de computere, 50 de videoproiectoare, fotocopiatoare, televizoare şi apara­te de redare audio-video de 5,3 mili­oa­ne), Registrul Auto Ro­mân (425 com­pu­tere, 30 de servere, 80 de impriman­te şi consumabile de birou în valoare de 2,4 milioane de lei), Auto­ritatea Na­ţională pentru Comu­nicaţii (300 de computere, 98 de imprimante laser, 11 sca­ne­re şi servere de 1,8 milioane de lei) şi MAE (computere portabile, im­primante şi servere de 637.267 lei).

Produse farmaceutice
Pe piaţa produselor farmaceutice se luptă în fiecare an zeci de firme, iar contractele se împart între aceleaşi com­panii. O caracteristică a pieţei o re­prezintă numărul mare de contracte, iar reversul este repre­zentat de sumele mai mici vehi­culate. Ca urmare, contractele cu marile spitale depăşesc doar ocazional suma de un milion de lei.
În 2009, primele locuri la contracte pe această piaţă au fost ocupate de societăţile Me­di­plus Exim SRL (cu 9,7 mili­oane de lei), Next Pharma SRL (cu 8,9 milioane de lei) şi Poli­sano SRL (cu 6,3 milioane de lei). Aici trebuie spus că su­mele nu conţin TVA, întrucât în ca­zul medicamentelor de im­port se aplică sistemul ta­xării inver­se. În ceea ce pri­veşte cel mai bă­nos contract, a­ces­ta este în­cheiat de Spitalul General CF2 Bucureşti cu societatea Poli­sa­no şi are valoarea de 2.703.677 de lei. Me­diplus Exim (societate care deţine părţi sociale ale Sensiblu) are la rândul său un contract si­milar, în valoare de 2.688.622 de lei, cu Institutul Onco­lo­gic „Prof. Dr. Alexandru Trestio­reanu”.

Birouri de milioane
Deşi 2009 a fost un an de criză, mai multe instituţii şi companii de stat n-au ezitat să pună pe lista de priorităţi dotarea birourilor cu aparate de aer condiţionat, televizoare şi mobilier nou, precum şi a salariaţilor cu lapto­puri sau telefoane mobile 3G. Suma totală cheltuită pe acest gen de produse a depăşit anul trecut 120 de milioane de euro - de trei ori mai mult decât în 2007. Deşi faţă de 2008 se poate constata o anumită doză de austeritate în domeniul acestui gen de achiziţii publice, unele instituţii n-au ezitat să cumpere la gră­ma­dă computere, servere, telefoane, sisteme de supraveghere video, mobilier şi aparate de aer condiţionat.
Dacă unele ministere sunt obligate să ţină pasul cu tehnologia - aici sunt de amintit MAI, care a cumpărat compu­te­re, servere, echipamente radio, sistem de telecomunicaţii şi de supraveghere video de 49,4 milioane de lei, şi MApN (aparate de aer condiţionat, laptopuri, computere, imprimante laser, monitoare, echipamente de comuni­ca­ţii, radiotelefoane portabile şi mobilier în valoare totală de 7,7 milioane de lei) -, pe lista cu astfel de achiziţii se gă­sesc şi entităţi care puteau face economii: Romgaz (computere, servere şi mobilier de 1,9 mili­oane de lei), Lote­ria Română (fotocopiatoare şi aparate de aer condiţionat în sumă de 1,7 milioane de lei), Camera Deputaţilor (echi­pamente pentru videoconferinţe şi servere în sumă de 1,1 milioane de lei), Trans­gaz (mobilier şi laptopuri de 571.500 de lei), Poşta Română (mobilier de 309.196 de lei), Hidroelectrica (sistem de supraveghere video şi tele­foa­ne mobile cu cameră foto de minimum 3 megapixeli şi acces la reţele 3G în sumă totală de 139.872 de lei). Lista instituţiilor publice şi a companiilor de stat care au mai făcut „cum­părături” de acest gen continuă cu Minis­terul Mediului (produse de birou în sumă de 1,1 milioane de lei), RATB (14.260 prosoape flauşate de 55.328 de lei). Iar Direcţia Generală a Finanţelor Municipiului Bucu­reşti a cheltuit numai pe dosare, pixuri şi agrafe de birou 38.937 de lei.