Într-un context în care niciuna dintre specializări nu-ţi poate oferi certitudinea că locul de muncă pe care îl ai este unul sigur, salariaţii trebuie să se adapteze şi să înveţe că jobul reprezintă un bun câştigat, dar e nevoie să depună un efort constant pentru a-l păstra. Reprezentanţii HR Club, chestionaţi de „Săptămâna Financiară”, susţin că în acest moment niciun loc de muncă nu este 100% sigur. Sunt doar anumite categorii profesiona­le despre care se poate spune că au un grad mai mare de stabilitate.
O analiză foarte atentă a ceea ce se întâmplă pe pia­ţa muncii autohtone arată că sunt câteva slujbe care au un nivel de siguranţă mai ridicat decât celelalte. Potrivit specialiştilor în resurse umane, este vorba de posturi pentru care este nevoie de o anu­mită specializare. Ei încadrează în această categorie joburile din sistemul medical, din domeniul IT, din cel financiar-contabil şi FMCG, dar şi din domeniile farma, avocatură şi consultanţă. În rest, toate locurile de muncă depind de aceleaşi principii ca şi până acum: profesionalismul sa­lariatului şi stabilitatea companiei.

Specializări bune în vremuri de criză - varianta „la alţii”
Una dintre cele mai cunoscute agen­ţii de recrutare din Spania, Adecco, a dat publicităţii date legate de nevoile de pe piaţa muncii în 2010, încadrându-i la „categoria posturi de viitor” pe inginerii speciali­zaţi în energii regenerabile, medici şi programatori Java. La rândul lor, americanii au făcut o serie de studii referitoare la sectoarele de activitate care au fost mai puţin afectate de cri­za economică şi au ajuns la conclu­zia că, în astfel de momente, cel mai bine este să lucrezi în sistemul me­dical, în educaţie şi cercetare. Chiar dacă aici salariile sunt mai puţin motivante, gradul de siguranţă este foar­te mare.
Aceste date nu sunt valabile şi pentru piaţa muncii din România, unde cerinţele sunt altele. „Săptă­mâna financiară” a făcut un sondaj în rândul specialiştilor în resurse umane, membri în HR Club, pentru a vedea care este punctul lor de ve­dere legat de siguranţa unui job, dar şi care sunt profesiile cu o putere mai mare de protecţie în faţa valului de disponibilizări care loveşte economia autohtonă. Într-un glas, ei susţin că, pentru a rezista într-o slujbă, este nevoie de implicare şi că, oricât de sigur este locul de muncă, fără a face dovada profesionalismului rişti să-l pierzi în orice moment. „Putem considera că există mai degrabă compa­nii sigure decât joburi sigure. La ora actuală, relaţiile de muncă depind de puterea financiară şi de încrede­rea într-un anumit angajator, mai degrabă decât de stabilitatea locului de muncă. În organizaţiile mari există şi posturi cu o perisabilitate mai mică decât altele, însă, la o ana­liză atentă, se observă că o mai mare influenţă o are performanţa anga­jatului - în condiţii egale de stabilitate/instabilitate - şi mult mai puţin do­me­niul/departamentul/titulatura poziţiei sale”, ne-a explicat Olivia Frân­­culescu, Senior Consultant, Kil­patrick Executive Search.

Profesii bune în perioadă de recesiune - varianta „la noi”
Cu toată instabilitatea de pe piaţa muncii autohtone, există anumite ac­tivităţi economice în care se face simţită nevoia de personal speciali­zat, iar aceste domenii se pot încadra în categoria celor care oferă „joburi sigure”. Sorina Donisa, director fi­nanciar APT Resources&Services, con­sideră că în IT se menţin în conti­nuare poziţiile de specialist, mai ales pe partea de soft. „Stabilitatea este oferită de trendul de externalizare a anumitor procese din Europa de Vest către Europa de Est, unde costu­rile sunt încă atractive pentru multinaţionale. Alte poziţii cu siguranţă relativ ridicată sunt cele din financiar-contabilitate, pentru care în trecut exista un deficit, mai ales pentru un grad ridicat de specializare, iar acum balanţa cerere-ofertă s-a mai egalizat. Farma şi FMCG sunt alte două domenii care pot oferi o oarecare stabilitate pentru multe poziţii. Sănătatea este şi va continua să fie un sector cu o siguranţă sporită a jo­bu­rilor”, a precizat Sorina Donisa. În completare, Sorin Roibu, mana­ging director Arthur Hunt, susţine că serviciile de avocatură intră şi ele în ca­te­goria celor sigure. Locuri de mun­că stabile pot oferi şi celelalte firme care asistă procesele economice care se desfăşoară pe timp de criză: re­struc­turări şi reorganizări. Foarte  cău­tată este consultanţa în resurse u­mane, dar şi cea în accesarea de fonduri europene sau guvernamentale.
De asemenea, Bianca Dumitres­cu, Senior Account Manager Sincron HR, indică şi acele sectoare unde nu­mărul de locuri de muncă disponibile este mare. „Urmărind statisticile furnizate de Sincron - software de re­crutare, observăm că domeniile în ca­re se fac în continuare angajări foar­te multe sunt call center-ul şi vân­zările. Un prim motiv pentru ca­re angajările continuă fără probleme în aceste zone ar fi turnoverul ridicat, dublat, în cazul call center-u­ri­lor de media de vârstă destul de re­du­să”, a afirmat specialistul HR.
Piaţa muncii este dominată de imprevizibil în acest moment şi din această cauză e greu de precizat care vor fi tendinţele în viitorul apropiat. „Există mai multe motive pentru ca­re un job poate deveni nesigur: fir­ma poate decide să externalizeze ac­ti­­vi­ta­tea/să restrângă activitatea, să re­du­că din punctele de lucru, să re­nun­ţe la un post, să comaseze respon­­sabilită­ţile şi să păstreze, de exem­plu, o sin­gu­ră persoană în loc de două. Sau există neşansa ca persoana care ocu­pă postul respectiv să nu mai fie considerată potrivită cu stadiul de dezvoltare, echipa sau ma­nagementul firmei”, a declarat Mo­ni­ca Vrăbiescu, managing director Hill Interna­tional. Specialiştii în re­surse umane îi sfătuiesc pe cei care acum au un loc de muncă să încerce pe cât posibil să-l păstreze. Ei merg pe ideea că în România actuală cel mai sigur job este cel pe care îl ai deja.


"Joburile sigure sunt în primul rând în companiile solide (care nu numai că au un cashflow bun, dar au şi o strategie clară de menţinere a afacerii în România pe termen lung). De asemenea, contează modul în care fiecare dintre noi se implică în menţinerea unui loc de muncă, adică un vânzător productiv, un manager care are rezultate cu echipa lui, o secretară eficientă, un specialist care vine în permanenţă cu idei de îmbunătăţire a afacerii etc. Într-un cuvânt, jobul sigur este cel care produce plus-valoare în mod real"

Domenii de activitate cu grad ridicat de siguranţă
- IT
- farma
- avocatură
- consultanţă
- sănătate
- FMCG
- financiar-contabil

Statistica INS: Angajaţii din salubritate, în topul creşterilor salariale
Criza economică „a omorât” orice vis legat de majorări salariale. Pentru 2010, specia­liştii susţin că se pot considera norocoşi acei angajaţi care primesc indexări salariale raportate la inflaţie. Mai mult, există previziuni legate de reduceri de venituri în anumite sectoare, cauzate de renunţarea la unele sporuri şi bonusuri. Tichetele de masă nu mai apar pe listele de priorităţi ale multor companii, ceea ce va duce la o diminuare semnificativă a resurselor financiare ale personalului.
Există însă şi lucrători fericiţi. Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii datele le­ga­te de evoluţia câştigurilor salariale în intervalul noiembrie 2008-noiembrie 2009. Sur­prinzător, campionii creşterilor sunt angajaţii din salubritate, gestionarea deşeurilor, distribuţia apei. Aceştia au primit într-un an sporuri salariale de peste 20%, ceea ce a dus la o majorare medie a veniturilor pentru fiecare persoană de aproximativ 200 de lei.

Salariul minim pe economie rămâne 600 de lei
Pentru angajaţii din mediul privat nu vin veşti bune nici din zona salariului minim pe economie. Guvernul a luat decizia de a-l păstra la aceeaşi valoare de anul trecut: 600 de lei. S-a ajuns astfel în situaţia în care există diferenţe între sectorul de stat şi cel privat în ceea ce priveşte suma minimă pe care un lucrător o poate primi pentru munca prestată. O persoană care activează în zona publică nu poate avea un salariu mai mic de 705 lei (n.r. - sumă prevăzută în Legea salarizării unice).
Salariul minim pe economie a făcut obiectul unor negocieri îndelungate între Guvern, sindicate şi patronate. Sindicatele au ameninţat chiar cu acţionarea în justiţie a cabinetului Boc, pe care îl acuză de discriminare. Cele care au ţinut de acest plafon de 600 de lei au fost patronatele, reprezentanţii acestora susţinând că o majorare a salariului mi­nim pe economie ar pune în pericol activitatea multor firme. „Patronatele din industrie ar accepta o creştere a salariului minim la 650 de lei, care, potrivit calculelor noastre, ar duce la o mărire a cheltuielilor cu 4%, ceea ce se traduce printr-o majorare a chel­tuielilor firmelor cu 235 de milioane de lei. În schimb, un salariu minim de 705 lei ar avea ca efect intrarea în faliment a 70% din firmele care activează în mediul privat, în condiţiile în care acestea înregistrează în prezent pierderi şi vor fi obligate să-şi spo­reas­că consumul financiar cu 6-7%”, a declarat Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903.