Există în Bucureşti 11 institute similare Institutului Cultural Român (ICR), dar aparţinând altor state. Aceste centre au aceeaşi misiune, aceeaşi strategie şi aproximativ aceleaşi mijloace de promovare a valorilor naţionale din ţările lor. Diferenţele apar la criteriile de selecţie a valorilor promovate. Toate cele 11 institute aparţin unor ţări europene, activitatea similară a statelor din afara acestui spaţiu fiind acoperită de ataşaţii culturali ai ambasadelor. Cât priveşte centrele culturale, ele acţionează în cadrul unei structuri mai largi, numită EUNIC.
Reţeaua Europeană a In­sti­tutelor Culturale Naţio­na­le (EUNIC) se defineşte ca un parteneriat cultural al acestor institute, având un anumit grad de autonomie faţă de guverne­le statelor pe care le reprezintă. Re­ţeaua a fost lansată oficial pe 21 fe­brua­rie 2007, la Bruxelles. În pre­zent, EUNIC numără 30 de organizaţii membre, din 26 de ţări. Cen­tre­le culturale ale ţărilor, aflate pe teritoriul uneia dintre ele, s-au consti­tuit, la rândul lor, în structuri cu stra­tegie comună, numite clustere.

30 de organizaţii, 47 de clustere
Institutul Cultural Român din Bu­cureşti a iniţiat, în martie 2008, înfiinţarea cluster-ului EUNIC Bucu­reşti, format din: British Council, Bu­karesti Magyar Kulturális Intézet, Ceske Centrum, Délégation Wallo­nie-Bruxelles, Goethe-Institut Buka­rest, Institut Français de Bucarest, Istituto Italiano di Cultura „Vito Grasso“, Instytut Polski w Buka­resz­cie, Instituto Cervantes, Fundaţia Culturală Greacă şi Forumul Cul­tu­ral Austriac. Unul dintre proiectele adoptate de cluster-ul EUNIC Bucu­reşti a fost, în 2009, „Noaptea Insti­tu­telor de Cultură”.
ICR-ul, prin structurile sale din străinătate, face parte din 12 astfel de clustere: Berlin, Bruxelles, Bucu­reşti, Budapesta, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Praga, Stock­holm, Varşovia, Viena. Iar filiala din Berlin a ICR a fost membru fondator al primei asociaţii de institute cultu­rale europene din Berlin, înainte de a se constitui, în mod oficial, re­ţea­ua. În cadrul celor 30 de organizaţii membre ale EUNIC, funcţionează 47 de clustere.

Institutul Francez - o blåndă invazie culturală
Cea mai veche prezenţă a unui centru cultural pe teritoriul Bucu­reş­tiului o constituie Institutul Cul­tu­ral Francez. A fost inaugurat în 1924, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a prinţului moştenitor Mihai. Denumirea iniţială era Institutul Francez de Înalte Studii din Româ­nia. Închis în 1948, odată cu sosirea la putere a comuniştilor, a fost re­deschis în 1970, într-o perioadă de oa­recare destindere politică. În pre­zent, Institutul Francez are cea mai insistentă activitate culturală, folo­sind, pentru promovarea propriilor valori, orice conexiune cu istoria şi cultura română, orice afinitate ce poa­te constitui un pretext de a scoa­te cultura franceză în faţă. Putem men­­ţiona, în sensul celor spuse, „Pre­zen­ţe ale picturii contempora­ne româ­neşti în Franţa, între 1990 şi 2008” (20 ianuarie - Cafeneaua Căr­tureşti), prezentarea, la Sala El­vire Popesco a Institutului Cultural Francez, a filmului documentar „Vânătorul de securişti”, copro­duc­ţie româno-fran­ceză 2009 etc. În a­cest moment, pe teritoriul Româ­niei funcţionează al­te patru centre culturale, care încear­că să menţină la cote cât mai ridicate influenţa cul­turii franceze în Româ­nia. Aces­te centre sunt: Centre Cul­tu­rel Fran­çais de Cluj-Napoca, Cen­tre Cultu­rel Français de Iaşi, Centre Culturel Français din Timişoara şi Service de Coopération et d’Action Cul­tu­relle (SCAC) de l’Ambassade de France en Roumanie. Mai există pa­tru instituţii, denumite Alianţele Fran­­ceze, în oraşele Braşov, Con­stan­­ţa, Piteşti şi Ploieşti.

Integrarea în sistemul britanic
O altă structură culturală puternică este British Council. Centrul din România a fost deschis încă din anul 1938. De fapt, Bucureştiul a fost unul dintre primele cinci oraşe din lume în care s-a deschis un birou British Council, alături de Atena, Alexandria, Cairo şi Lisabona. Pe 18 ianuarie 2007 a fost inaugurată noua clădire a Centrului British Council din Bucureşti, în prezenţa preşedintelui British Council, Lordul Neil Kinnock. Stilul britanic de activitate culturală diferă sensibil de cel fran­cez. Pe englezi îi interesează mai puţin să reitereze imaginea sau personalitatea lui Shakespeare în spa­ţiul românesc şi mai mult integrarea minţilor de elită în cultura britanică, prin proiecte educaţionale, speciali­zări la vârf şi acordarea de diplome re­cunoscute pe plan internaţional. Câteva titluri de acţiuni şi iniţiative sunt concludente: „British Council te ajută să obţii o diplomă în vân­zări”, „Recunoaşterea examenelor in­ternaţionale la Bacalaureat”, „Pe­tre­ce un an în Marea Britanie ca profesor asistent” etc. British Council mai are două filiale - una în Cluj şi alta în Iaşi - şi patru biblioteci (Bra­şov, Constanţa, Sibiu şi Timişoara).

De la Goethe la Cervantes
Goethe-Institut Bukarest oferă, cu exigenţă şi eleganţă, prin consilie­re pentru studii, calificări şi specia­li­zări, consultanţă pedagogică, cursuri şi examene, specializare în Ger­ma­nia pentru profesorii de limbă germană etc.
Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso” este mai relaxat în privinţa promovării culturii proprii. În afară de cursurile de limbă italiană şi bur­sele de studiu oferite de guvernul ita­lian sau Fundaţia Giorgio Cini, eve­nimentele culturale ale institutului sunt destul de pigmentate cu elemente străine: Proiecţia filmului „Că­lătoria lui Gruber” de Radu Ga­brea, Concert de muzică klezmer etc.
Institutul Cervantes este speciali­zat pe predarea limbii spaniole. Cu peste 80.000 de elevi pe an, acest centru, cu toate filialele sale, este cea mai mare instituţie la nivel mondial de predare a limbii spaniole. În anul 2005, a primit Premiul Príncipe de As­turias, la categoria Comunicare şi Ştiinte Umane.

Fundaţia Culturală Greacă - excepţia de la regulă
Centrul Ceh din Bucureşti (Ceske Centrum) a fost deschis în 1993, în locul fostei Case de Cultură Ceho­slo­vace, după separarea celor două state. În 2009, cel mai important eve­niment organizat de Centrul Ceh a fost „One World Romania”, festival de filme având ca temă drepturile omului). Institutul Polonez (Instytut Polski w Bukareszcie ) „are funcţia unui centru competent de promo­vare a cunoştinţelor despre Polonia, prin intermediul unei activităţi de informare şi educare şi prin asigurarea prezenţei poloneze în viaţa cul­turală a ţării de reşedinţă”. În pri­vinţa Institutului Maghiar (Buka­resti Magyar Kulturális Intézet), este relevantă enumerarea a 70% din titlu­rile evenimentelor derulate în ulti­ma jumătate a anului 2009: „Fes­ti­va­lul Muzicii Maghiare”, „Ziua poe­ziei maghiare”, „Julieta de Andras Visky”, „Csardas & Polka”, „Tölgyesi Attila & Deep Sound”, „Bartók Béla şi muzica veacului său”, „Învăţaţi lim­ba maghiară! Poate fi bun la ce­va!”, „Săptămâna filmului Ma­ghiar”, Recital Borsos Edith şi Hor­váth Edit.
Toate aceste centre, la care se adaugă Forumul Cultural Austriac şi Délégation Wallonie-Bruxelles, sunt subordonate Ministerelor de Exter­ne ale ţărilor pe care le re­prezintă. Face excepţie de la regulă ultima ve­nită în „branşă”, Fundaţia Culturală Greacă (octom­brie 2008), care e subordonată Ministerului Cul­turii din Grecia.

Direcţii strategice
Putem identifica două direcţii strategice în activităţile culturale ale instituţiilor la care facem referire: una de sistem (britanică), prin care cultura ţării respective este asimilată implicit (limba engleză fiind obligatorie), şi una de conţinut, de tip fran­cez, prin care valorile ţării repre­zen­tate sunt ofertate explicit. Majo­ri­­tatea institutelor se raportează mai mult sau mai puţin la această di­rec­ţie, ilustrată cam în exces de Insti­tu­tul Maghiar, care îşi prezintă tran­şant şi inflexibil valorile şi aspi­ra­ţiile, cu foarte puţine reverenţe spre cultura ţării-gazdă. De fapt, fie şi printr-o lectură rapidă a titlurilor de evenimente, se vede clar că activitatea acestui centru se adresează ex­clusiv vorbitorilor de limbă maghi­a­ră sau celor care nu vor s-o uite. În fond, se spune că, după Budapesta, Bu­cureştiul ar fi primul oraş ca nu­măr de vorbitori de limba maghiară…