Sfårşit de capitol
Romancier şi dramaturg, un clasic al secolului XX, scriitorul englez John Galsworthy (premiul Nobel în 1932) este cunoscut mai ales datorită seriei de romane Cronicile Forsyte, adică trilogia „Forsyte Saga”, şi cele două care i-au urmat, „Comedia modernă” şi „Sfârşit de capitol”. Cele trei romane care alcătuiesc „Sfârşit de capitol” - „În aşteptare”, „Pustietate în floare” şi „Dincolo de râu” - au apărut recent în colecţia Biblioteca de buzunar a Editurii Allfa, în traducerea Antoanetei Ralian. Membrii familiei Cherrell, veri prin alianţă cu familia Forsyte, sunt eroii acestor trei romane care prezintă o imagine realistă a societăţii britanice din anii ’30 ai veacului trecut, o lume dinamică şi decadentă, plină de incertitudini, în care schimbările politice influenţează vieţile şi iubirile oamenilor. De citit (sau recitit) neapărat!
Bărbatul de la gară
Bărbatul de la gară este Roger Hawthorne, invalid din Al Doilea Război Mondial, ale cărui răni vizibile ascund altele, invizibile, dar nu mai puţin dureroase. Pasiunea lui este renovarea haltelor de cale ferată dezafectate. Ea este Helen Cuffe, pictoriţă, singură după moartea soţului ei într-un atentat şi plecarea fiului ei, Jack, la Trinity College. Se întâlnesc într-un mic sat din nordul Irlandei, unde vor să-şi caute liniştea, dar vor descoperi o nouă speranţă şi o nouă iubire. Acesta ar fi, pe scurt, subiectul romanului „Bărbatul de la gară” al scriitoarei irlandeze Jennifer Johnston, apărut în colecţia Raftul Denisei a Editurii Humanitas, traducere din engleză şi note de Antoa-neta Ralian. Autoarea este considerată una din cele mai impresionante voci literare ale Irlandei, iar despre acest roman iată părerea unui celebru autor britanic, Anthony Burgess: „«Bărbatul de la gară» este un roman magistral”.
Bucureştiul interbelic
Iată o carte apărută din dragoste pentru Bucureşti - un sentiment pe care mulţi, sub un pretext sau altul, din snobism sau din cauza unui complex de inferioritate, şi-l refuză. Dar „Un oraş, care în cea mai mare parte a existenţei sale atestate cu acte a fost şi este capitală, are, orice s-ar spune, puterea sa de seducţie”, spune Răzvan Dolea, autorul prefeţei volumului „Bucureştiul interbelic - 1935” - articole despre Capitală apărute în săptămânalul „Realitatea ilustrată”, 1935, ediţia a doua, Editura Tritonic. Selecţia articolelor, printre ale căror autori întâlnim nume ca Felix Aderca şi Ioan Massoff, este făcută de Bogdan Hrib şi tot lui îi aparţine postfaţa, „Bucureştiul anului 2009. Povestea unei gropi”, scrisă cu umor, dar şi cu o anume tandreţe. Cartea este însoţită de o hartă a României interbelice şi de un text bogat în informaţii despre acea epocă, semnat de Silviu G. Jivănescu.
