Sfårşit de capitol
Romancier şi dramaturg, un clasic al secolului XX, scri­i­torul englez John Gals­worthy (premiul Nobel în 1932) este cunoscut mai ales datorită seriei de ro­mane Cronicile Forsyte, a­di­că trilogia „Forsyte Saga”, şi cele două care i-au ur­mat, „Comedia mo­dernă” şi „Sfârşit de capitol”. Cele trei ro­mane care alcătuiesc „Sfârşit de capitol” - „În aş­teptare”, „Pustie­tate în floa­re” şi „Dincolo de râu” - au apă­rut recent în colecţia Biblio­teca de buzunar a Editurii Allfa, în traduce­rea Antoanetei Ralian. Mem­brii fa­miliei Cherrell, veri prin alian­ţă cu fa­mi­lia Forsyte, sunt eroii acestor trei romane care pre­zintă o imagine rea­listă a societăţii britanice din anii ’30 ai veacului trecut, o lume di­namică şi decadentă, plină de incertitudini, în care schimbările politice influenţează vie­ţile şi iubirile oamenilor. De citit (sau recitit) neapărat!


Bărbatul de la gară
Bărbatul de la gară este Roger Hawthorne, invalid din Al Doilea Război Mon­dial, ale cărui răni vizibile ascund altele, invizibile, dar nu mai puţin dure­roa­se. Pasiunea lui este renovarea haltelor de cale ferată dezafectate. Ea este Helen Cuffe, pictoriţă, singură du­pă moartea soţului ei în­tr-un atentat şi plecarea fiului ei, Jack, la Trinity College. Se întâlnesc într-un mic sat din nordul Irlandei, unde vor să-şi caute liniştea, dar vor descoperi o nouă speranţă şi o nouă iubire. Acesta ar fi, pe scurt, subiectul romanului „Bărbatul de la gară” al scriitoarei irlandeze Jennifer Johnston, apărut în colecţia Raftul Denisei a Editurii Humanitas, traducere din engleză şi note de An­to­a-neta Ralian. Autoarea este considerată una din cele mai impresionante voci literare ale Irlandei, iar de­spre acest roman iată părerea unui celebru autor bri­tanic, Anthony Burgess:  „«Bărbatul de la gară» este un roman magistral”.


Bucureştiul interbelic
Iată o carte apărută din dragoste pentru Bucureşti - un sentiment pe care mulţi, sub un pretext sau altul, din snobism sau din cauza unui complex de inferioritate, şi-l refuză. Dar „Un oraş, care în cea mai mare parte a existen­ţei sale atestate cu acte a fost şi este capitală, are, orice s-ar spune, puterea sa de seducţie”, spune Răz­van Dolea, autorul prefeţei vo­lumului „Bucureş­tiul interbelic - 1935” - articole despre Capitală apă­ru­te în săptămânalul „Realitatea ilustrată”, 1935, edi­ţia a doua, Editura Tritonic. Se­lec­ţia articolelor, prin­tre ale căror autori întâlnim nume ca Felix Aderca şi Ioan Massoff, este făcută de Bogdan Hrib şi tot lui îi aparţine postfaţa, „Bu­cu­reş­tiul anului 2009. Poves­tea unei gropi”, scrisă cu umor, dar şi cu o anume tandreţe. Cartea este în­so­ţită de o hartă a României interbelice şi de un text bogat în infor­ma­ţii despre acea epocă, semnat de Silviu G. Jivănescu.