Judecătorii Curţii Constituţionale vor beneficia în continuare de condiţii privilegiate de pensionare, păstrându-şi dreptul de a primi pensii egale cu 80% din indemnizaţia brută încasată în timpul mandatului, dacă proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, elaborat de Guvern, va fi adoptat în forma sa actuală.
Potrivit proiectului, pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor, pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate din justiţie, diplomaţilor, funcţionarilor publici parlamentari, ale deputaţilor şi senatorilor, ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi cele ale personalului Curţii de Conturi urmează a fi recalculate, astfel încât cuantumul acestora să fie stabilit exclusiv în funcţie de contribuţiile beneficiarilor la sistemul asigurărilor sociale de stat.
Astfel, se intenţionează a se renunţa la suplimentarea acestor pensii de la bugetul de stat, până la nivelul de 60% (militarii şi poliţiştii) sau 80% (celelalte categorii profesionale menţionate) din ultimul venit brut realizat în perioada activă.
În acest sens, proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice prevede că, de la data intrării sale în vigoare, sunt abrogate prevederile legale actuale cu privire la condiţiile de pensionare ale categoriilor profesionale mai sus menţionate, ca şi „orice alte dispoziţii contrare prezentei legi”.
Au „uitat” de Curtea Constituţională
Pe lista dispoziţiilor legale care urmează să fie abrogate în condiţiile intrării în vigoare, în forma actuală, a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, nu se află, însă, şi cele cu privire la pensiile judecătorilor Curţii Constituţionale, dispoziţii prevăzute de Legea 232/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
În actul normativ citat, la art. 46 (2), alin. (2), se stipulează că „Judecătorii Curţii Constituţionale, la data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează potrivit legii”.
Art. 46 (2), alin. (2), din Legea 232/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, citat mai sus, nu figurează, în forma actuală, a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, pe lista dispoziţiilor legale care urmează să fie abrogate prin intrarea în vigoare a noii legi.
Până la ora redactării acestui material, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Mihai Şeitan, care a condus colectivul ministerial de elaborare şi redactare a proiectului de lege, nu a putut fi contactat pentru comentarii.
Nu mai merge cu „abrogarea generică”
Faptul că proiectul de lege stipulează că, la data intrării în vigoare a legii, pe lângă dispoziţiile legale enumerate explicit, se abrogă orice alte dispoziţii contrare (abrogare expresă indirectă), nu duce automat la abrogarea prevederilor legale cu privire la condiţiile de pensionare ale judecătorilor Curţii Constituţionale.
Asta întrucât, potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, art. 63, alin. (3), „În vederea abrogării, dispoziţiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile şi apoi cu celelalte acte normative, prin menţionarea tuturor datelor de identificare a acestora”.
De altfel, acest lucru este întărit şi de Decizia 1154 din 15 septembrie 2009 a Curţii Constituţionale, unde se spune că actualele norme de tehnică legislativă au impus abrogarea expresă directă. „Ca urmare, abrogarea generică - indirectă - ca modalitate de abrogare a unor dispoziţii legale nu mai poate fi utilizată, deoarece încalcă principiul efectivităţii juridice”, ceea ce ar contraveni prevederilor constituţionale, se arată în decizia Curţii.
În aceste condiţii, pentru respectarea legii, proiectul trebuie modifcat, prin includerea explicită a prevederilor legale cu privire la condiţiile de pensionare ale judecătorilor Curţii Constituţionale pe lista celor abrogate de noua lege a pensiilor, întrucât Legea 24/2000 stipulează că „Prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de acelaşi nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate”.
Legea 24/2000 mai prevede că, în cazuri deosebite, în care la elaborarea şi adoptarea unei reglementări nu a fost posibilă identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma că acestea au făcut obiectul modificării, completării ori abrogării lor implicite.
Aceeaşi lege spune că „În cadrul atribuţiilor sale, Consiliul Legislativ are obligaţia să identifice toate dispoziţile legale care au suferit evenimentele legislative implicite şi să propună Parlamentului şi, respectiv, Guvernului măsurile necesare de modificare, completare sau abrogare expresăa acestora”. Avizul Consiliului Legislativ pe proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice nu conţine, însă, nimic în acest sens.
Cititori vigilenţi
Potrivit avizului Consiliului Legislativ asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituţie.
„Modificarea retroactivă a unor drepturi civile deja câştigate nu este posibilă fără a se încălca prevederile constituţionale, ceea ce ar putea conduce la sesizarea Curţii Constituţionale şi la declararea de către aceasta a neconstituţionalităţii acestei măsuri”, afirmă Consiliul Legislativ.
De asemenea, citând din jurisprudenţa Curţii, Consiliul Legislativ atrage atenţia că, în cazul pensiilor magistraţilor şi militarilor, nu doar reducerea prin recalculare a celor aflate în plată, în acord cu contribuţiile plătite, este imposibilă din punctul de vedere al interpretării Legii fundamentale de către Curtea Constituţţională, ci şi integrarea în sistemul public a celor viitoare, prin modificarea modalităţii de calcul şi stabilire.
Cheltuieli de personal mai mari cu 54,65%
Bugetul Curţii Constituţionale pe 2010 prevede cheltuieli de personal mai mari cu 54,65% faţă de 2009, suma alocată majorându-se de la 8,01 la 12,4 milioane lei. Cheltuielile totale ale Curţii sunt stabilite, pentru acest an, la suma de 16,96 milioane lei, în creştere cu 59,08% faţă de 2009, când acestea au fost de 10,66 milioane lei.
Bugetul Curţii a fost adoptat de Parlament în forma propusă de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), după ce un amendament al comisiiilor de buget-finanţe, care propunea diminuarea acestuia cu 6,3 milioane lei, a fost respins de plen, pe motiv că ar afecta funcţionarea Curţii. Potrivit Curţii, doar în primul semestru din 2009 au intrat pe rol un număr total de 5.209 sesizări, cu 80% mai multe decât de-a lungul întregului an 2008.
Şi sumele prevăzute la rubrica „Ajutoare la trecerea în rezervă, retragere sau pensionare” sunt mai mari cu aproape 60% faţă de anul trecut, majorându-se de la 219.000 la 350.000 lei. Potrivit legii, la încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă pe şase luni de activitate. Anul acesta, expiră mandatele de nouă ani în cazul a doi dintre judecătorii Curţii Constituţionale, Ioan Vida, preşedintele Curţii, şi Nicolae Cochinescu.
Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, a încasat, în 2008, din indemnizaţia de judecător al Curţii, o sumă totală de 193.024 lei, respectiv peste 16.000 lei pe lună. Potrivit legii, preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii Curţii Constituţionale, cu vicepreşedintele acesteia, beneficiind de indemnizaţie egală cu a acestora, majorată cu 15%, precum şi de celelalte drepturi.
Comentarii ale cititorilor
Gică Contra: „Un lucru se scapă din vedere: în proiectul de lege (privind sistemul unitar de pensii publice – n.r.), toate pensiile <speciale> se recalculează (diminuează), mai puţin pensiile magistraţilor de la Curtea Constituţională. Legea 47/1992 (art. 72 alin. 2 ) care prevede ca magistraţii Curţii sa iasă la pensie cu 80% din ultimul salariu nu se abrogă prin noua lege a pensiilor. Oare de ce a <uitat> Boc să recalculeze şi pensiile acelor magistraţi???”.
Vasile: „Pentru Gică Contra: legea Curţii Constituţionale a fost „îmbunătăţită” de legea 232/2004, iar articolul care dă pensii celor de la Curtea Constituţională este 46, 2 (2), însă nici acest articol nu se abrogă în noua lege a pensiilor!!!!! Magistraţii Curţii rămân si în continuare cu pensii nesimţite!!!”.
Ce îşi propune să abroge noua lege a pensiilor
a) Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Art.29, 52 şi 54 din Legea nr. 269/2003 privind statutul Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;
d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare.
f) art. 81, 82, 83, 831, 84 şi 85 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;
g) art. 27. din Ordonanaţa de urgenţă nr. 27/ 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.45/2007, cu modifcările şi completările ulterioare;
h) art. 68, art.681 alin. (2) şi 682- 684 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
i) art. 49 - 51 dinLegea nr. 96/2006, privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008;
j) art.74- 77, art. 80, art. 81 şi art 96, din Legea nr. 7/2006privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009;
k) art.43-.52 şi art. 54 din Legea nr.223 din 4 iulie 2007privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007;
l) art. I, art.107, alin. (4), şi art. 111, alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009 ;
m) art. 106 alin (2)şi art.130din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
n) art. 9, art.12-18 şi art. 20 din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2008, privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 18 aprilie 2008;
o) Legea nr. 226 din 7 iunie 2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006;
p) Ordonaţa de urgenţă nr. 4 din 3 februarie 2005privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat aprobată prin Legea 78/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 11 aprilie 2005
r) HG nr.1550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare in vederea recalcularii pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 01 octombrie 2006
s) HG nr.751/2004 privind criteriile si procentele de majorare a pensiei de serviciu a membrilor personalului diplomatic si consular pentru contributiile la pensia suplimentara achitate in valuta, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 mai 2006
t) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
