După cum „Săptămâna Financiară” a atras atenţia în mai multe rânduri, propunerile de integrare în sistemul public a pensiilor de serviciu aflate în plată, prin recalcularea şi reducerea lor proporţională cu contribuţia beneficiarilor la asigurările sociale, se vor lovi de „zidul” Curţii Constituţionale. În plus, Consiliul Legislativ, cu toate că acordă aviz favorabil proiectului de lege, arată că, în cazul magistraţilor (din care este formată şi Curtea Con­sti­tu­ţio­nală) şi militari­lor, pensiile specia­le nu vor putea fi desfii­nţate nici pentru cei care urmează să se pensioneze în viitor. Asta în pofida fap­tului că Legea fundamentală ga­ran­tează doar dreptul la pensie, nu şi la un anumit cuantum sau la o anumită modalitate - privilegiată - de calcul al pensiei.
Discuţiile asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii vor începe imediat după a­dop­tarea bugetului pe 2010, declara, pe 6 ianuarie, premierul Emil Boc. Atât bugetul de stat, cât şi cel al asi­gurărilor sociale au fost votate de Par­lament la sfârşitul săptămânii trecute, iar Guvernul dispune de ma­joritatea necesară pentru a adopta proiectul cu pricina.
Însă, chiar dacă va trece de Par­lament, acesta nu are nicio şansă să reziste reclamaţiilor de neconstitu­ţio­na­litate ce vor surveni cu siguran­ţă din partea categoriilor socio-pro­fe­sionale care îşi vor vedea drepturile de pensie diminuate în urma apro­bă­rii noii legi. Şi de data asta nu o spunem noi, ci Consiliul Legislativ - organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative şi de a verifica concordanţa lor cu pre­ve­derile şi principiile Constituţiei.

Pensionarii „speciali” au „imunitate constituţională”
Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sis­temului unitar de pensii publice, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Con­stituţie, potrivit căruia legea dispu­ne numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, se arată în avizul Con­siliului Legislativ asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, transmis Parla­men­tului încă de la începutul lunii noiembrie a anului trecut.
„În cazul de faţă, deoarece mă­su­rile propuse nu sunt de natură pe­nală, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se pot ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente”, subliniază Consiliul Legislativ. Astfel, arată Consiliul, actualele pensii de serviciu au fost acordate în baza unor legi emise de statul român, în vigoare la momentul calculării. „O recalculare a acestor pensii, care au fost acordate legal, ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii, iar a o modi­fica retroactiv ar avea repercusiuni asupra caracterului de stat de drept”, avertizează Consiliul Legis­la­tiv, care, cu toate acestea, a acordat aviz favorabil propunerii legislative.

Se anunţă un val de procese
În avizul Consiliului Legislativ se mai spune că modificarea retroactivă a unor drepturi civile deja câş­ti­gate nu este posibilă fără a se încălca prevederile constituţionale, ceea ce ar putea conduce la sesizarea Curţii Constituţionale şi la declararea de către aceasta a neconstituţionalităţii acestei măsuri. „Este de relevat, totodată, că există posibilitatea ca un mare număr de pensionari afectaţi de recalcularea pensiilor să se adre­seze instanţelor de judecată, naţio­nale şi internaţionale, pentru contes­tarea diminuării unui drept câştigat, cu şanse de a obţine câştig de cauză în procesele respective”, atrage aten­ţia Consiliul.
Instituţia citează ca exemple, în sprijinul afirmaţiilor sale, şi câteva mostre de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie de pensii. Astfel, în decizia Curţii nr. 120/2007, se spune că „în cazurile în care, din recalculare, rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”. În con­cluzie, pensiile aflate în plată con­stituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, orice nouă reglementare aplicân­du-se numai pe viitor, adică pensiilor sta­bilite după intrarea în vigoare a a­cesteia, conchide Consiliul Legislativ.

Pensiile magistraţilor şi militarilor - de neatins
În avizul Consiliului Legislativ se mai arată că, în cazul pensiilor ma-gistraţilor şi militarilor, nu doar re­ducerea prin recalculare a celor afla­te în plată, în acord cu contribuţiile plătite, este imposibilă din punctul de vedere al interpretării Legii fun­da­mentale de către Curtea Constitu­ţională, ci şi integrarea în sistemul public a celor viitoare. „Curtea Con­stituţională s-a pronunţat, prin De­cizia nr. 20 din 2 februarie 2000, în sensul constatării ca fiind neconstituţionale dispoziţiile prin care s-a abrogat art. 103 din Legea 92/1992, prin care se stabileau condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistraţi”, se spune în aviz.
Articolul cu pricina, preluat apoi în Legea 303/2004 privind statutul ju­decătorilor şi procurorilor, preve­de că magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură be­neficiază, la împlinirea vârstei pre­vă­zute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net rea­lizat din salariul de bază plus spo­ruri şi că partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.
Însă Consiliul mai arată că, în viziunea Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale magistraţilor au fost instituite în baza aceloraşi argumente ca şi cele ale militarilor şi că, în concluzie, nici acestea nu pot fi des­fiinţate. „Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare par­ţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale că­rora trebuie să li se supună magistraţii şi militarii”, arată Consiliul Legislativ.
De reţinut că, potrivit Curţii Con­stituţionale, prevederile legale actua­le cu privire la pensionarea militari­lor se aplică şi angajaţilor Ministe­ru­lui de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pa­ză, ca şi celor ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul Minis­te­rului Justiţiei.

Adevărul despre pensiile de stat: nu sunt contributive
„Argumentul de desfiinţare a pen­siilor de serviciu potrivit căruia acestea nu respectă principiul contributivităţii pare a fi contrazis de faptul că principiul fundamental al pensiilor de stat constă în faptul că salariaţii de azi îi întreţin pe pensio­narii de azi. Pensionarii de azi nu-şi re­cuperează contribuţia lor, ci din acea contribuţie i-au întreţinut, când erau angajaţi, pe pensionarii gene­ra­ţiei lor, iar cei care contribuie acum, când vor ieşi la pensie, vor fi în­tre­ţi­nuţi de cei care vor lucra în acel mo­ment”, afirmă Consiliul Legislativ.
Raţionamentul Consiliului face lumină asupra structurii reale de func­ţionare a sistemului public de pensii, care nu oferă nicio garanţie nimănui, ci doar ia cu forţa bani de la salariaţii actuali, contra unei pro­misiuni în alb că îi va întreţine după retragerea din activitate. Totuşi, aces­ta nu este un argument împotriva desfiinţării pensiilor speciale. Ci unul pentru reformarea cât mai rapidă a întregului sistem de pensii, în condiţiile în care este greu de cre­zut, de exemplu, că persoanele care in­tră astăzi în sistem vor primi, pes­te 40-45 de ani, la pensie, o sumă cât de cât civilizată, dat fiind că, atunci, pensionarii vor reprezenta 30% din populaţia României, dublu decât în prezent.

Magistraţii s-au îmbulzit la pensionare
Aproape 600 de persoane (593) au solicitat anul trecut ieşirea din magistratură prin pensionare, mai mult decât dublu comparativ cu nivelul din 2008, care a fost de 261, potrivit datelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Anul 2009 a fost un an de cotitură în materia resurselor umane, având în vede­re nu­mă­rul mare de magistraţi care aveau vo­caţia de a se pensiona (sic! - n.r.) şi riscul blocării sistemului judiciar în lipsa unor mă­suri de contracarare”, se arată într-un raport recent de activitate al CSM. În 2009 au cerut pensionarea 350 de jude­că­tori (153 în 2008) şi 243 de procurori (108 în 2008). 
Potrivit celor mai recente date ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asi­gurări Sociale (CNPAS), la finalul lunii noiembrie din 2009 se aflau în plată pensii pentru 2.632 de pensionari proveniţi din magistratură. Pensia medie a acestora, constituită din suma cuvenită potrivit contribuţiilor efectuate, plus completare de la bugetul de stat până la 80% din ultimul venit brut realizat în acti­vitate, era de 8.484 de lei pe lună. Din datele CNPAS reiese că, în 2009, doar din bugetul de stat s-au cheltuit, pentru pensiile magistraţilor, aproape 233 de milioane de lei.