Prinţul Charles continuă să investească în afacerea românească

de Eugen Ionica in Companii pe 10 Ianuarie 2010, 17:57

  • print
  • rss

Sucul băut de Casa Regală britanică provine din comuna sibiană Mălâncrav, unde fundaţia patronată de prinţ are o plantaţie de meri

Fundaţia Mihai Eminescu, care funcţionează sub patronajul prinţului Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii şi Irlandei de Nord, investeşte anual aproape o jumătate de milion de euro în proiectele economice sau culturale dezvoltate în România. Fundaţia este vehiculul cu ajutorul căruia mai multe zeci de sate şi-au putut păstra neatinsă identitatea şi specificul local, iar câteva sute de transilvăneni, în special şomeri, beneficiază de proiecte de pregătire profesională în meserii vechi aflate pe cale de dispariţie sau în tehnici de construcţie tradiţională. Prin intermediul acestei fundaţii a fost dezvoltată o linie de îmbuteliere de suc de mere „100% biologic”, care foloseşte mere provenite din livada ecologică de la Mălâncrav, concesionată de fundaţie în 2002.

Atracţia pe care satele transilvănene o exercită asupra prinţului de Wales, cu care acesta a luat contact pentru prima dată în 1997, s-a materializat în finanţarea şi dezvoltarea anuală, prin intermediul Fundaţiei Mihai Eminescu, a peste 50 de proiecte ce vizează regenerarea şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale transilvănene. „Prima dată când am vi­zitat Transilvania, acum mai bine de zece ani, am fost impresionat nu doar de minunata atmosferă rurală şi de bogatul patrimoniu cultural, dar şi de situaţia precară a satelor săseşti şi a bisericilor fortificate me­dievale. De atunci, atât ca persoană particulară, cât şi ca patron al Fun­daţiei Mihai Eminescu, am făcut tot posibilul pentru a-i ajuta pe remarcabilii oameni din Transilvania, cât şi tradiţiile lor, la fel de vii şi de re­marcabile, dar şi pentru a face cu­noscută frumuseţea unică a acestor locuri în restul lumii”, a declarat prin­ţul Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Suc de mere romånesc 100% bio
De altfel, după doar trei ani de la prima vizită făcută în Transilvania, Fun­daţia patronată de prinţul Char­les a căpătat şi personalitate juridică română. Doi ani mai târziu, în 2002, Fundaţia Mihai Eminescu a reuşit să salveze de la distrugere 100 de hec­tare de plantaţie de meri, care a fost concesionată şi luată în administrare de „prima şi unica întreprin­dere economică generatoare de pro­fit dezvoltată direct de Fundaţie”, după cum a declarat pentru SFin Luminiţa Holoban, directorul pentru România al Fundaţiei Mihai Eminescu. „Toate proiectele noastre au ca scop dezvoltarea durabilă a satelor în care lucrăm. Cu activitate economică este însă o singură întreprindere, SC Pro Mihai Eminescu Trust SRL, o societate comercială in­dependentă care a fost creată special pentru administrarea livezii de meri de la Mălâncrav şi producerea sucului de mere 100% ecologic”, a precizat Luminiţa Holoban.

Sucul natural realizat la Mălân­crav a fost testat şi apreciat chiar de prinţul Charles, care a văzut „pe viu” cum se fabrică sucul de mere „bio”, la puţin timp după inaugurarea li­niei de fabricaţie. Fără adaos de za­hăr şi fără niciun fel de conservant, su­cul de mere marca Mălâncrav este preferat nu numai de membrii Casei Regale britanice. Foarte multe sticle ajung la restaurantele din Bucureşti şi Sighişoara, iar în ultima perioadă vin comenzi şi din partea unor ambasade străine din România. Su­cul este „bio” pentru că merele din li­vada Mălâncrav nu sunt tratate chimic, pomii fiind stropiţi doar cu ceai de urzică. În 2008, compania Pro Mihai Eminescu Trust SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 155.704 lei, la o producţie de aproximativ 20.000 litri de suc de mere. „Viziunea noastră pe termen lung este de a transfera activitatea compa­niei Pro Mihai Eminescu Trust SRL unui întreprinzător local, indepen­dent de Fundaţie”, a mai precizat directorul Luminiţa Holoban.

Satul transilvănean: neglijat de romåni, apreciat de britanici
Fundaţia Mihai Eminescu are însă un rol important şi în dezvol­ta­rea de proiecte de pregătire pro­fe­sio­nală a locuitorilor din mediul rural, de sprijinire a micilor între­prin­­ză­tori, de care au beneficiat deja câteva sute de localnici. Aici se încadrează un proiect important, aflat în prezent în desfăşurare, cu finanţare din partea CitiFoun­da­tion, precum şi parteneriatul în­che­iat cu Aca­de­mia de Studii Econo­mice Bucureşti pentru elaborarea unor proiecte de regenerare econo­mică şi dezvoltare turistică a satelor din Transilvania.

„Toate activităţile noastre fac par­te dintr-o strategie mai amplă, nu­mită Satul de sine-stătător, care are ca scop fundamental regenera­rea şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale, pe baza conservării şi valorificării patrimoniului cultu­ral şi natural. Cu alte cuvinte, urmă­rim să oferim locuitorilor acestor sate diverse oportunităţi pentru a-şi creşte nivelul de trai, păstrând în acelaşi timp frumuseţea şi valoarea locului în care trăiesc”, a conchis Lu­mi­niţa Holoban, directorul pentru Ro­mânia al Fundaţiei Mihai Eminescu. 


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Comentarii (2)

CULMEA RUSINII !! Daca au ajuns altii sa vina si sa ne faca Ordine In TARA !!! BRAVO Printului !!! Se vede ca are RESPECT pentru SAT si TRADITII !!!! DIN PARTEA MEA daca il TIN BUZUNARELE SA VINA SI SA CUMPERE TOATA TARA !!!!! ARE CE CUMPARA !!!! DACA nu suntem capabili sa ne pastram OBIECTELE SI MONUMENTELE DE valoare MACAR SA VINA ALTII SA LE CUMPERE SI SA LE RESTAUREZE !!! STUPID NATION !!!!!!

De LUKi pe 17.01.2010 la 16:37

satele transilvane din marginimea sibiului sint aparte. la fel si cele din tara motilor, hateg, crisana, oas. la sibiel parca avea o resedinta maria tereza. din pacate lupta politica ajunge pina si acolo la un nivel penibil. banii se dau pe simpatii politice, exista faulturi politice pentru scoli, biserici si dispensare. lucrul asta nu o sa-l schimbe nimeni in ro. asta e plamada noastra romaneasca, lipsa de respect pentru aproape. ferice de cei care ne cunosc satele prin vizite d

De emigrant pe 12.01.2010 la 12:00

Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net