Pe ce se va baza performanţa pilonului II în 2010?
de Adrian Mosoianu in pe 8 Ianuarie 2010, 20:10
Anul trecut, randamentul fondurilor de pensii private obligatorii s-a bazat pe dobânzile înalte ale obligaţiunilor în lei şi pe revirimentul parţial al Bursei
Foto
În 2010, randamentele oferite de instrumentele cu venit fix denominate în lei, care reprezintă cea mai mare parte a portofoliului de investiţii al pilonului II, s-ar putea reduce, pe fondul relaxării politicii monetare a BNR, care a debutat săptămâna trecută, prin tăierea a 0,5 puncte procentuale din dobânda-cheie. Pe lângă asta, oferta redusă, lichiditatea scăzută şi incertitudinile cu privire la evoluţia de anul acesta a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) ar putea face ca proporţia activelor din sistem plasate în străinătate să se majoreze.
Fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au înregistrat, în anul 2009, un randament mediu ponderat de 17,7%, comparativ cu 11,5% în 2008. Asta după ce, în decursul anului trecut, titlurile de stat au furnizat investitorilor randamente de 10-11%, dobânzile medii la depozite bancare s-au situat în intervalul 12-13%, iar Bursa a crescut cu 37%, la o inflaţie estimată, pentru sfârşitul anului 2009, de 4-5%. De la lansare, în mai 2008, şi până în prezent, fondurile de pensii obligatorii administrate privat au consemnat un randament mediu anual de 15%, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Ce va fi în 2010
Spre deosebire de anul trecut, în 2010, autorităţile, atât cele fiscale, cât şi cele monetare, par decise să diminueze cu orice preţ costurile de finanţare ale deficitului bugetar, împingând în jos dobânzile emisiunilor de titluri de stat. „Comparativ cu randamentul titlurilor de stat emise în luna decembrie 2008, randamentul titlurilor de stat emise în luna octombrie s-a redus în medie cu 4,2%, în funcţie de scadenţa titlurilor de stat, până la nivelul de 10% pe an, iar ca urmare a deciziei BNR din 29 septembrie 2009, de a reduce rata dobânzii de politică monetară la 8%, se aşteaptă ca nivelul acestor randamente să se reducă în continuare”, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică, ataşat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la proiectul de buget pe 2010.
De altfel, săptămâna trecută BNR a decis să reducă dobânda-cheie cu 0,5 procente, de la 8 la 7,5%, fapt de natură să împingă şi mai mult în jos, în decursul acestui an, dobânzile instrumentelor de plasament cu venit fix denominate în lei (obligaţiuni guvernamentale, corporative şi municipale, precum şi depozite bancare), care, la finalul lui octombrie, aveau o pondere de 86% în activele pilonului II. Iar o eventuală continuare a acestei politici de relaxare monetară ar afecta şi mai mult câştigurile participanţilor la pilonul II, ca şi ale tuturor persoanelor cu apetit de economisire prin plasamente cu grad scăzut de risc.
În plus, atât brokerii, cât şi analiştii se arată încă rezervaţi cu privire la perspectivele de creştere a bursei de la Bucureşti în 2010. Oricum, este demn de remarcat că, în pofida rezultatelor pozitive de anul trecut, lichiditatea BVB a scăzut cu 26,7% în 2009, până la 5,09 miliarde de lei, de la 6,95 miliarde de lei în 2008. În aceste condiţii de ofertă redusă şi fără perspectiva unor oferte publice iniţiale consistente anul acesta, fondurile pilonului II, al căror portofoliu bursier a ajuns, la sfârşitul lui noiembrie, la aproape 9% din active - de cinci ori mai mare decât în decembrie 2008 - s-ar putea vedea nevoite să „acceseze” în mult mai mare măsură pieţele de acţiuni externe din Uniunea Europeană. De exemplu, doar în Polonia, volumul IPO-urilor de anul acesta ar putea ajunge la nivelul de 7 miliarde de euro.
Spectrul inflaţiei... şi al politicienilor care o produc
În 2010 fondurile de pensii private obligatorii ar putea fi nevoite să se confrunte cu problema inflaţiei pe două fronturi: acela al riscurilor de inflamare a preţurilor de consum, care se menţin la un nivel ridicat, din cauze (monetare şi fiscale) atât interne, cât şi externe, precum şi acela al politicienilor şi sindicatelor care vor să impună pilonului II garantarea de randamente cel puţin egale cu rata inflaţiei, cu efecte negative asupra performanţei şi costurilor sistemului. În acest moment, la Senat sunt depuse două proiecte de lege, cu articol unic şi conţinut identic, care urmăresc modificarea în acest sens a Legii 411/2004: „Suma cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite, actualizată cu rata inflaţiei, între data plăţii contribuţiilor şi data ieşirii la pensie a participantului”.
Primul dintre aceste proiecte a fost depus în noiembrie 2009 de deputatul PD-L Daniel Bărbulescu, iar cel de-al doilea a fost depus în decembrie, de patru deputaţi PSD, trei deputaţi PD-L şi câte unul de la PNL şi UDMR. Ambele conţin, în expunerea de motive, argumentele unei iniţiative anterioare a Grupului de Economie Aplicată (GEA), în colaborare cu Cartel Alfa şi BNS, în sensul impunerii unei garanţii legate de inflaţie la pilonul II. De remarcat este că, deşi dă aviz favorabil primului dintre cele două proiecte de lege şi refuză să se pronunţe asupra oportunităţii acestuia, Consiliul Legislativ apreciază, în aviz, că „garanţiile oferite de actuala reglementare sunt adaptate sistemului de pensii private pentru care s-a optat” şi că „garantarea unei pensii private peste valoarea contribuţiilor plătite, actualizată cu rata inflaţiei pe o perioadă întinsă pe 20-30 de ani pare nerealistă şi incompatibilă cu actualul sistem de pensii private”.
30 de milioane de lei tăiate din profitul participanţilor
Activele nete administrate de pilonul II au ajuns, la sfârşitul anului 2009, la nivelul de 2,38 miliarde de lei, cu 187% mai mult - aproape triplu - faţă de sfârşitul anului 2008, potrivit datelor APAPR. După 20 de luni de colectare şi administrare, fondurile de pensii au încasat contribuţii brute totale în valoare de 2,15 miliarde de lei. Diferenţa dintre activele nete ale fondurilor şi contribuţiile brute este, după 20 de luni de activitate, de aproape 238 de milioane de lei, sumă care reprezintă profitul net (după scăderea tuturor comisioanelor) generat de fondurile de pensii pentru participanţii lor.
Potrivit APAPR, volumul de active şi profitul net generat de sistem pentru participanţi au fost limitate de decizia de îngheţare la 2%, în 2009, a contribuţiei virate către pilonul II.
„Dacă nivelul contribuţiei ar fi fost de 2,5%, aşa cum prevede calendarul iniţial, fondurile ar fi colectat contribuţii totale 1,6 miliarde de lei, cu 273 de milioane de lei mai mult decât volumul de 1,32 miliarde de lei colectat în realitate. În această situaţie, profitul net total generat de sistem pentru participanţii săi ar fi fost de circa 268 de milioane de lei, faţă de 238 de milioane de lei”, se arată într-un comunicat al APAPR. Astfel, în total, cei aproape cinci milioane de participanţi au pierdut, din cauza deciziei autorităţilor, peste 300 de milioane de lei, iar situaţia se va perpetua şi în 2010, când nivelul contribuţiei va fi de doar 2,5% începând cu luna martie, în loc de 3%, aşa cum prevede calendarul iniţial, susţine APAPR.
Contribuţii de 1,82 miliarde de lei în 2010?
Fondurile de pensii private obligatorii vor încasa în 2010 de la participanţi un volum total de contribuţii de 1,82 miliarde de lei, cu aproape 30% mai mare decât în 2009, în condiţiile în care nivelul contribuţiei lunare la fonduri se va majora de la 2% la 2,5% din venitul brut lunar al salariaţilor contributori, se arată în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pe 2010. Potrivit estimărilor prinse în buget, contribuţiile totale la pilonul II vor ajunge la 2,36 miliarde de lei în 2011, 3,04 miliarde în 2012 şi 3,8 miliarde în 2013, cu o creştere, de la an la an, cuprinsă între 25 şi 30%. Ceea ce semnalează faptul că promisiunea autorităţilor, de majorare cu un punct procentual a cotei de contribuţie, în primul an post-criză, pentru recuperarea „îngheţării” la 2% din 2009, ar putea să nu se materializeze.
Pe de altă parte, cel puţin pentru anul acesta, proiecţia cuprinsă în BASS s-ar putea dovedi nerealistă. Asta pentru că, în primul rând, Guvernul consemnează, în proiectul de buget, că pilonul II ar fi încasat, anul trecut, 1,4 miliarde de lei, cu peste 80 de milioane de lei mai mult decât nivelul raportat de administratori, de 1,32 miliarde de lei. În al doilea rând, proiectul BASS pe 2010 prevede o majorare cu aproape 5% a încasărilor de contribuţii de asigurări sociale de la angajaţi (din care se reţine şi cota pilonului II), de la 11,14 miliarde de lei în 2009 la 11,67 miliarde anul acesta. Rezultat greu de realizat în condiţiile în care, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, este de aşteptat ca activitatea economică să rămână la niveluri reduse, iar numărul de şomeri, ca şi al celor situaţi în zona gri şi neagră de remunerare, să se majoreze.
Fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au înregistrat, în anul 2009, un randament mediu ponderat de 17,7%, comparativ cu 11,5% în 2008. Asta după ce, în decursul anului trecut, titlurile de stat au furnizat investitorilor randamente de 10-11%, dobânzile medii la depozite bancare s-au situat în intervalul 12-13%, iar Bursa a crescut cu 37%, la o inflaţie estimată, pentru sfârşitul anului 2009, de 4-5%. De la lansare, în mai 2008, şi până în prezent, fondurile de pensii obligatorii administrate privat au consemnat un randament mediu anual de 15%, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Ce va fi în 2010
Spre deosebire de anul trecut, în 2010, autorităţile, atât cele fiscale, cât şi cele monetare, par decise să diminueze cu orice preţ costurile de finanţare ale deficitului bugetar, împingând în jos dobânzile emisiunilor de titluri de stat. „Comparativ cu randamentul titlurilor de stat emise în luna decembrie 2008, randamentul titlurilor de stat emise în luna octombrie s-a redus în medie cu 4,2%, în funcţie de scadenţa titlurilor de stat, până la nivelul de 10% pe an, iar ca urmare a deciziei BNR din 29 septembrie 2009, de a reduce rata dobânzii de politică monetară la 8%, se aşteaptă ca nivelul acestor randamente să se reducă în continuare”, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică, ataşat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la proiectul de buget pe 2010.
De altfel, săptămâna trecută BNR a decis să reducă dobânda-cheie cu 0,5 procente, de la 8 la 7,5%, fapt de natură să împingă şi mai mult în jos, în decursul acestui an, dobânzile instrumentelor de plasament cu venit fix denominate în lei (obligaţiuni guvernamentale, corporative şi municipale, precum şi depozite bancare), care, la finalul lui octombrie, aveau o pondere de 86% în activele pilonului II. Iar o eventuală continuare a acestei politici de relaxare monetară ar afecta şi mai mult câştigurile participanţilor la pilonul II, ca şi ale tuturor persoanelor cu apetit de economisire prin plasamente cu grad scăzut de risc.
În plus, atât brokerii, cât şi analiştii se arată încă rezervaţi cu privire la perspectivele de creştere a bursei de la Bucureşti în 2010. Oricum, este demn de remarcat că, în pofida rezultatelor pozitive de anul trecut, lichiditatea BVB a scăzut cu 26,7% în 2009, până la 5,09 miliarde de lei, de la 6,95 miliarde de lei în 2008. În aceste condiţii de ofertă redusă şi fără perspectiva unor oferte publice iniţiale consistente anul acesta, fondurile pilonului II, al căror portofoliu bursier a ajuns, la sfârşitul lui noiembrie, la aproape 9% din active - de cinci ori mai mare decât în decembrie 2008 - s-ar putea vedea nevoite să „acceseze” în mult mai mare măsură pieţele de acţiuni externe din Uniunea Europeană. De exemplu, doar în Polonia, volumul IPO-urilor de anul acesta ar putea ajunge la nivelul de 7 miliarde de euro.
Spectrul inflaţiei... şi al politicienilor care o produc
În 2010 fondurile de pensii private obligatorii ar putea fi nevoite să se confrunte cu problema inflaţiei pe două fronturi: acela al riscurilor de inflamare a preţurilor de consum, care se menţin la un nivel ridicat, din cauze (monetare şi fiscale) atât interne, cât şi externe, precum şi acela al politicienilor şi sindicatelor care vor să impună pilonului II garantarea de randamente cel puţin egale cu rata inflaţiei, cu efecte negative asupra performanţei şi costurilor sistemului. În acest moment, la Senat sunt depuse două proiecte de lege, cu articol unic şi conţinut identic, care urmăresc modificarea în acest sens a Legii 411/2004: „Suma cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite, actualizată cu rata inflaţiei, între data plăţii contribuţiilor şi data ieşirii la pensie a participantului”.
Primul dintre aceste proiecte a fost depus în noiembrie 2009 de deputatul PD-L Daniel Bărbulescu, iar cel de-al doilea a fost depus în decembrie, de patru deputaţi PSD, trei deputaţi PD-L şi câte unul de la PNL şi UDMR. Ambele conţin, în expunerea de motive, argumentele unei iniţiative anterioare a Grupului de Economie Aplicată (GEA), în colaborare cu Cartel Alfa şi BNS, în sensul impunerii unei garanţii legate de inflaţie la pilonul II. De remarcat este că, deşi dă aviz favorabil primului dintre cele două proiecte de lege şi refuză să se pronunţe asupra oportunităţii acestuia, Consiliul Legislativ apreciază, în aviz, că „garanţiile oferite de actuala reglementare sunt adaptate sistemului de pensii private pentru care s-a optat” şi că „garantarea unei pensii private peste valoarea contribuţiilor plătite, actualizată cu rata inflaţiei pe o perioadă întinsă pe 20-30 de ani pare nerealistă şi incompatibilă cu actualul sistem de pensii private”.
30 de milioane de lei tăiate din profitul participanţilor
Activele nete administrate de pilonul II au ajuns, la sfârşitul anului 2009, la nivelul de 2,38 miliarde de lei, cu 187% mai mult - aproape triplu - faţă de sfârşitul anului 2008, potrivit datelor APAPR. După 20 de luni de colectare şi administrare, fondurile de pensii au încasat contribuţii brute totale în valoare de 2,15 miliarde de lei. Diferenţa dintre activele nete ale fondurilor şi contribuţiile brute este, după 20 de luni de activitate, de aproape 238 de milioane de lei, sumă care reprezintă profitul net (după scăderea tuturor comisioanelor) generat de fondurile de pensii pentru participanţii lor.
Potrivit APAPR, volumul de active şi profitul net generat de sistem pentru participanţi au fost limitate de decizia de îngheţare la 2%, în 2009, a contribuţiei virate către pilonul II.
„Dacă nivelul contribuţiei ar fi fost de 2,5%, aşa cum prevede calendarul iniţial, fondurile ar fi colectat contribuţii totale 1,6 miliarde de lei, cu 273 de milioane de lei mai mult decât volumul de 1,32 miliarde de lei colectat în realitate. În această situaţie, profitul net total generat de sistem pentru participanţii săi ar fi fost de circa 268 de milioane de lei, faţă de 238 de milioane de lei”, se arată într-un comunicat al APAPR. Astfel, în total, cei aproape cinci milioane de participanţi au pierdut, din cauza deciziei autorităţilor, peste 300 de milioane de lei, iar situaţia se va perpetua şi în 2010, când nivelul contribuţiei va fi de doar 2,5% începând cu luna martie, în loc de 3%, aşa cum prevede calendarul iniţial, susţine APAPR.
Contribuţii de 1,82 miliarde de lei în 2010?
Fondurile de pensii private obligatorii vor încasa în 2010 de la participanţi un volum total de contribuţii de 1,82 miliarde de lei, cu aproape 30% mai mare decât în 2009, în condiţiile în care nivelul contribuţiei lunare la fonduri se va majora de la 2% la 2,5% din venitul brut lunar al salariaţilor contributori, se arată în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pe 2010. Potrivit estimărilor prinse în buget, contribuţiile totale la pilonul II vor ajunge la 2,36 miliarde de lei în 2011, 3,04 miliarde în 2012 şi 3,8 miliarde în 2013, cu o creştere, de la an la an, cuprinsă între 25 şi 30%. Ceea ce semnalează faptul că promisiunea autorităţilor, de majorare cu un punct procentual a cotei de contribuţie, în primul an post-criză, pentru recuperarea „îngheţării” la 2% din 2009, ar putea să nu se materializeze.
Pe de altă parte, cel puţin pentru anul acesta, proiecţia cuprinsă în BASS s-ar putea dovedi nerealistă. Asta pentru că, în primul rând, Guvernul consemnează, în proiectul de buget, că pilonul II ar fi încasat, anul trecut, 1,4 miliarde de lei, cu peste 80 de milioane de lei mai mult decât nivelul raportat de administratori, de 1,32 miliarde de lei. În al doilea rând, proiectul BASS pe 2010 prevede o majorare cu aproape 5% a încasărilor de contribuţii de asigurări sociale de la angajaţi (din care se reţine şi cota pilonului II), de la 11,14 miliarde de lei în 2009 la 11,67 miliarde anul acesta. Rezultat greu de realizat în condiţiile în care, cel puţin în prima jumătate a lui 2010, este de aşteptat ca activitatea economică să rămână la niveluri reduse, iar numărul de şomeri, ca şi al celor situaţi în zona gri şi neagră de remunerare, să se majoreze.