Băncile dau oamenii afară din case şi pentru datorii infime

de Vasile Pop-Coman in Banci pe 11 Ianuarie 2010, 00:00

  • print
  • rss

Chiar dacă valoarea multor ipoteci a scăzut sub nivelul creditului, executările silite se înmulţesc

Foto
Noul an a venit cu scadenţa datornicilor la bănci, după ce pe par­cursul lui 2009 instituţiile de credit au preferat să amâne rambursarea restanţelor prin acordarea unor perioade de graţie sau reducerea valorii ratelor. Mulţi dintre cei care nu reuşesc să-şi achite datoriile nici după restructurare sau care pur şi simplu refuză acest lucru, după cum spun bancherii, riscă să-şi piardă casa sau alte bunuri gajate, chiar şi pentru datorii semnificativ mai mici decât valoarea ipotecii.

O dramă este pe cale de a se produce în familia Rodi­căi. E din Târgovişte şi riscă să-şi piardă locuinţa, ipotecată în favoarea unei bănci pentru a garanta un împrumut contractat de un prieten. Instituţia de credit a publicat deja anunţul de vânzare a apartamentului, licitaţia urmând a avea loc la începutul lunii februarie. Preţul de pornire este de 42.000 de euro, adică 725 de euro pe metru pă­trat. Banca a luat decizia de a vinde imobilul cu toate că acesta aparţine unui garant, şi nu persoanei care a angajat creditul, în ciuda faptului că datoria se ridică la doar 3.000 de euro. Motivul? Cel care a încasat îm­prumutul a acţionat premeditat, iar apoi a dispărut, ca multe alte persoa­ne care au profitat de perioada exu­be­rantă în care băncile acordau cre­dite în condiţii prea relaxate. Aces­ta este însă un caz fericit pentru bancă, deoarece îşi va recupera banii din apartamentul ce urmează a fi vân­dut. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Rodica, nevoită acum să plă­tească pentru încrederea de a garanta creditul altei persoane, într-o peri­oadă în care nimeni nu-şi imagina că se va ajunge într-o asemenea si­tua­ţie. Ea are acum mai multe variante pentru a-şi păstra casa: de la cea mai dificilă, de a încerca să dea de urma beneficiarului finanţării şi a-l obliga să achite datoria către bancă, până la soluţia de ultimă instanţă, de a stinge ea însăşi debitul, chiar şi cu ajutorul unui nou credit. Altfel, ris­că să piardă şi mai mulţi bani dacă apartamentul se va vinde la un preţ ce poate fi redus cu 25% sau chiar mai mult, conform proceduri­lor legale de desfăşurare a licitaţiilor.

După restructurare, executarea silită
Supraîndatorarea reprezintă o altă problemă a românilor atraşi anii trecuţi în mrejele vieţii bune pe cre­dit, cu ajutorul băncilor. Soţii Maria şi Dumitru din Craiova vor asista neputincioşi, tot luna viitoare, la licitaţia pentru vinderea apartamentului evaluat acum la doar 28.000 de euro, dar cu care au garantat anii trecuţi credite obţinute de la două bănci, în valoare de 34.000 de euro. Pentru că veniturile familiei
s-au redus substanţial din cauza cri­zei, ei nu-şi mai pot plăti ratele la cre­ditul cel mai mic, de 8.000 de euro, chiar şi în urma măsurilor de re­struc­turare, astfel încât banca a decis să scoată la licitaţie imobilul în ve­derea recuperării debitului. Întreaga familie riscă astfel să rămână fără lo­cuinţă, dar şi cu datorii suplimentare, întrucât din vânzarea casei nu se va acoperi în întregime valoarea cre­ditelor la cele două bănci, mai ales dacă se va ajunge ca tranzacţia să se finalizeze la un preţ redus cu 25% faţă de cel evaluat.

De altfel, bancherii au declarat până acum că nici ei nu sunt interesaţi să treacă rapid la executare silită, din două motive: valoarea garanţii­lor a scăzut drastic pe fondul dimi­nuării activelor imobiliare, multe ajungând sub valoarea creditului, iar piaţa secundară de vânzare a bu­nurilor imobile ipotecate se mişcă foar­te greu, întrucât există puţini cum­părători. Totuşi, după o perioa­dă de peste un an în care băncile
s-au ocupat mai mult cu măsurile de restructurare a datoriilor, se pare că acum a venit scadenţa. Pe de o parte, instituţiile de creditare au finalizat procesul de triere a clienţilor capabili şi dispuşi să facă eforturi pentru a continua să-şi ramburseze ratele di­minuate sau după expirarea peri­oadei de graţie de 6 luni sau un an, astfel încât pot începe procedurile de valorificare a garanţiilor celor fă­ră perspectivă de a se redresa. Pe de altă parte, după cum am văzut, unele bănci, presate de pierderile tot mai mari rezultate în urma credi­telor neperformante, sunt nevoite să-şi recupereze cât mai rapid îm­pru­muturile restante, astfel că se lansează în executări silite chiar şi pentru datorii mici sau a căror va­loare se află cu mult sub cea a creditului. Cu atât mai mult cu cât nici în acest an nu se pot aştepta la o revi­gorare semnificativă a pieţei imobi­liare şi implicit a valorii ipotecilor, care reprezintă ponderea covârşitoa­re a garanţiilor, mai ales în cazul fi­nan­ţărilor acordate IMM-urilor. De exemplu, una dintre cele mai mari bănci româneşti a scos la licitaţie un imobil în Alexandria cu o valoare de 60.000 de lei, pentru recuperarea unei linii de credit acordată unui IMM cu o valoare de peste 80.000. Băncile trec la tot mai multe execu­tări silite şi din cauza legis­la­ţiei ri­gi­de a BNR, care le impune pro­vizioa­ne suplimentare de risc în cazul cre­ditelor neperformante re­struc­­turate, cu toate că oficialii băn­cii centrale au promis că vor mo­di­fi­ca legea, la soli­ci­tarea bancherilor.

La licitaţii aşteptăm provincia
Cele mai riscante garanţii imobiliare s-au dovedit, după cum arată situaţia executărilor silite, imobilele din oraşele din provincie şi tere­nu­rile, a căror valoare a scăzut cel mai mult după izbucnirea crizei. De exemplu, din cele 60 de licitaţii organizate în luna ianuarie de Raiffeisen Bank, 33 sunt reprezentate de tere­nuri cu sau fără o construcţie. În ca­zul CEC Bank, toate cele 50 de li­citaţii de vânzare a imobilelor ipotecate au loc în oraşe din provincie, iar jumătate din ele se desfăşoară în ju­de­ţul Bistriţa Năsăud, acesta dove­din­du-se campionul creditelor ne­per­formante. Şi în cazul Alpha Bank, din cele 25 de anunţuri cu executări silite publicate pentru luna ianuarie, toate se referă la imobile din afara Bucureştiului, iar 22 din acestea sunt terenuri, majoritatea fără o construcţie în derulare. La Volksbank, din cele 14 licitaţii de executare sili­tă, 8 au ca obiect vânzarea unor tere­nuri ipotecate, dintre care unul de 39.000 mp în Bucureşti, în valoare de 6,6 milioane de euro, după ce pre­ţul a fost redus cu 25% în lipsa cum­pă­rătorilor.

Creditele garantate cu o locuinţă sau un teren au însă o pondere mi­noritară în totalul împrumuturilor, majoritatea reprezentându-le cele fără garanţii, acestea fiind, de fapt, ade­vărata problemă a băncilor, în­tru­cât recuperarea lor este dificilă, iar pierderile sunt foarte mari. Ban­cherii spun că în aceste cazuri procentul datoriilor recuperate direct de bancă sau prin intermediul fir­me­lor de recuperare a creanţelor se situează sub 50%.

Băncile au mandatat firmele de recuperare să colecteze restanţe afe­rente creditelor acordate persoa­ne­lor fizice în valoare de peste 300 de mi­li­oane de lei în luna octombrie 2008, aproape dublu faţă de luna prece­den­tă şi de şase ori mai mult faţă de media lunară a primelor şase luni ale anului trecut. Şi asta în con­diţiile în care sumele restante au a­vansat cu 150 de milioane de lei în oc­tom­brie, la 2,55 miliarde de lei, în timp ce în luna precedentă valoarea re­stan­ţelor a crescut mai mult, cu aproa­pe 200 de milioane de lei.

Aproape un milion de debitori
Băncile aveau, la finalul lunii noiembrie 2009, un număr total de 989.425 debi­tori persoane fizice şi juridice, în scădere faţă de ultimele două luni. Şi numărul restanţierilor, de 210.973 de persoane, a scăzut uşor, dar se menţine cu aproa­pe 50% mai ridicat faţă de finalul lui 2008. Totalul sumelor restante a conti­nuat să avanseze în noiembrie 2009, ajungând la 7,65 miliarde de lei, de 2,3 ori peste nivelul de la finalul anului precedent. Restanţele de peste 90 de zile, încadrate în categoria pierdere şi pentru care băncile pot începe procedura executării silite, au înregistrat cel mai rapid ritm de creştere în 2009, fiind de peste 4,4 ori mai mari decât la sfârşitul lui 2008.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Comentarii (17)

We need more insghits like this in this thread.

De AYMjIsOlxRyvH pe 21.12.2011 la 18:25

fratilor tre sa fugiti din romania daca nu stiti sa luptati cu o satra de "oameni cu caracter" la-ti dat jos pe Ceausescu si acum il aveti pe taica- su mie imi pare bine ca sunt roman dar imi pare mai bine ca nu traesc in romania in zilele de azi acum va pup si sa traiti bineeeeee ca doar asta ati votat

De andrei pe 01.12.2010 la 00:22

la un moment dat, oamenii vor intra cu ciomegele prin sediile de banci, sa "discute" putin...

De ionut pe 27.01.2010 la 11:51

Nu-mi imaginam vreodata ca am iesit in strada in Decembrie 89 pentru ca acum in 2010 sa traim asemenea drame . Cum mai spunea cineva MI-E RUSINE CA M-AM NASCUT SI TRAIESC IN TARA ASTA . Oricum noi santem vinovati !

De octavio pe 13.01.2010 la 18:27

In 1989 am manifestat pentru trecerea la economia de piata. Aceasta este economia de piata! In economia de piata statul nu are intreprinderi si in consecinta nu are obligatia de a da cetatenilor sai de munca. Norme elementare de educatie spun ca atunci cand faci un contract esti obligat sa-l respecti.Ori, fiecare credit se acorda pe baza unui contract de credit care are ca prima obligatie rambursarea ratelor si ca obligatia a doua achitarea dobanziloer aferente.

De Pardon mon cher, ai pe 12.01.2010 la 21:36

Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net