Impunerea de contribuţii de asigu­rări so­ciale (CAS) pentru veniturile rezultate din drepturi de autor, convenţii civile şi contracte de colaborare a fost inclusă prin­tre amendamentele avansate de Con­siliul Eco­no­mic şi Social (CES) la proiectul legii unita­re a pensiilor. Dacă va fi inclusă în forma finală a proiectului şi, ulterior, adoptată de Parla­ment, propunerea va afecta un nu­măr mare de persoane: agenţi de vân­zări, ingineri, contabili, traducă­tori, arhi­tecţi, artişti, notari sau jurnalişti.

„Drepturile de autor, precum şi veniturile pri­mite în baza unor convenţii civi­le sau contrac­te de colaborare, sunt venituri rezultate din activi­tăţi profesionale. De aceea trebuie incluse în ba­za de calcul pentru care se datorează con­tri­bu­ţia de asigurări sociale.” Acesta este argumentul cu care CES justifică propunerea de eliminare, dintre tipurile de venituri exceptate din baza de cal­cul şi impunere a CAS, a drepturilor de au­tor, convenţiilor civile şi contractelor de cola­borare. Pro­pu­nerea se află pe lista de amendamente avansa­te de CES la proiectul legii unitare a pen­siilor, listă care face parte din avi­zul, altfel favorabil, pe care Consiliul l-a acordat respectivului proiect de le­ge, pe data de 25 no­iem­brie 2009. Re­a­mintim că gu­vernul Boc I a majorat CAS, la începutul anului, pentru con­diţii normale de muncă, de la 9,5 la 10,5% pentru sala­riaţi şi de la 18,5 la 20,8% pentru angajatori.

De unde a venit propunerea?
„Propunerea de includere a drep­­turilor de autor, contractelor de colaborare şi convenţiilor civile în baza de impunere a CAS a fost fă­cută în CES de reprezentanţii confede­ra­ţiilor sindicale şi s-a bu­cu­rat de sprijinul repre­zen­tanţilor Guvernului“, a declarat, pentru SFin, vicepre­şe­din­tele Cartel Alfa, Petru Dandea. A­cesta a arătat că pro­punerea vizează îndeplinirea uneia dintre solicită­ri­le FMI cu pri­vire la sistemul public de pensii, şi anume majorarea înca­să­rilor din contribuţii, prin lărgirea bazei de impunere şi creşterea nu­mărului de contributori.
„Propunerea cu lărgirea bazei de impunere a CAS a fost sprijinită de cei din Guvern, care s-au opus însă la alte amendamente propuse de sin­di­cate, cum ar fi egalizarea vârs­tei de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 63, nu la 65 de ani“, a adăugat Dandea.

Alte surse din CES ne-au decla­rat că propunerea de amendament a ve­nit chiar de la Ministerul Fi­nan­ţelor Publice (MFP). Contactat de SFin, Mihai Şeitan, care la acea da­tă era mi­nistru interimar al mun­cii şi membru CES, ne-a decla­rat că el, per­sonal, s-a opus acestei măsuri, ca­re a fost însă sprijinită de sindicate şi chiar de o parte a patro­na­telor. Re­pre­zentantul MFP în CES, secretarul de stat Graţiela Ior­da­che, nu a putut fi contactată pâ­nă la închide­rea ediţiei.

Lucrurile încep să se lege
Pe de altă parte, raportul „Ris­curi şi inechităţi sociale în Ro­mâ­nia“, elaborat de Comisia Prezi­den­ţia­lă pentru Analiza Riscurilor So­cia­le şi Demografice şi dat publici­tăţii în luna septembrie, propunea extinderea bazei de impunere a CAS. „Contribuţia procentuală la fondul de asigurări nu poate fi mă­ri­tă, dar se poate extinde categoria venituri­lor pentru care se plătesc contribuţii la fondul de pensii“, se afirma în ra­port.
Comisia Prezidenţială mai pro­pu­nea „creşterea numărului de con­tributori (la sistemul public de pensii - n.r.), prin atragerea celor ca­re lucrează în agricultură sau ca li­ber întreprinzători şi care în pre­zent sunt neasiguraţi, şi prin inclu­de­rea altor categorii de persoane care au venituri“.
Potrivit legislaţiei aflate în pre­zent în vigoare, nu se plăteşte CAS pentru sumele reprezentând drepturi de autor, venituri primite în ba­za unor convenţii civile sau contracte de colaborare, diurne de de­pla­sare şi de delegare, indemnizaţii de delegare, detaşare şi transfer, par­ticiparea salariaţilor la profit, in­demnizaţii de şedinţă pentru consilierii locali şi judeţeni şi prestaţii suportate din bugetul asigu­ră­rilor sociale de stat, inclusiv cele a­cordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Cum merg lucrurile în CES
Potrivit legii sale de funcţio­na­re, nr. 109/97, CES este format din reprezentanţi ai Guvernului, patro­na­telor şi sindicatelor şi trebuie consultat obligatoriu de iniţiatorii pro­iectelor de acte normative care ţin de economie, politici monetare şi fiscale, relaţii de muncă şi protecţie so­cială, sănătate, învăţământ, cercetare şi cultură. CES formu­lea­ză avize - fa­vorabile sau negative - a­supra pro­iectelor de lege respecti­ve, avize care însă nu au decât cali­t­ate consultativă, nu decizională.
„De la o vreme, modalitatea de lu­cru a Consiliului este de a da, de principiu, avize favorabile proiec­te­lor de lege care vin spre consultare şi de a formula amendamente, cu sco­pul îmbunătăţirii acestora. Ast­fel, atât analiza, cât şi amendamen­tele se fac în comisiile de specialitate ale CES şi ulterior se supun la vot în ple­nul Consiliului. Se votea­ză în bloc concluziile şi amendamentele pro­pu­se de comisii, nu fie­care propu­ne­re în parte“, ne-au de­clarat surse din CES.
Potrivit acestora, reprezentanţii pa­tronatelor au avut păreri împăr­ţi­te cu privire la extinderea obliga­ti­vităţii de plată la categoriile de venituri menţionate, însă, în cele din ur­mă, la vot s-a decis ca amendamentul să fie inclus în avizul Consiliului.

Ce se întåmplă în continuare?
Iniţial, proiectul legii unitare a pensiilor a fost introdus în circui­tul parlamentar de guvernul Boc I, acesta angajându-şi răspunderea pe proiect în data de 6 octombrie 2009. După numai o săptămână în­să, cabinetul a fost demis în urma moţiunii de cenzură iniţiate de o­po­ziţie. Astfel că, dat fiind că a­dop­ta­rea legii făcea parte dintre măsu­rile solicitate de FMI, acelaşi pro­iect de lege a fost introdus din nou în Parlament, pe 27 octombrie, de această dată de grupul parlamentar al PD-L.
În măsura în care Guvernul agreează propunerea impunerii de CAS pe drepturi de autor, convenţii civile şi contracte de colaborare, este de aşteptat ca parlamentarii PD-L să voteze în favoarea acesteia. Iar amendamentul ar putea avea mari şase de trecere, dat fiind că unul dintre principalii specialişti ai liberalilor în domeniu, Mariana Câm­pea­nu, ne-a declarat că este de acord cu propunerea.
„Sunt de acord, cu o precizare. Veniturile care se încasează în mod regulat sub formă de drepturi de autor, lunar, ar trebui impuse, la fel ca veniturile din salarii. În privinţa drepturilor de autor, ca să spun aşa, «excepţionale», cum ar fi cele înca­sate o singură dată, pentru o carte, un brevet de invenţie sau altă for­mă de creaţie, ar trebui găsită o altă modalitate, mai nuanţată, un plafon de impozitare, stabilit de exemplu, la nivelul venitului me­diu pe e­conomie“, a spus Câmpea­nu. Ma­ria­na Câmpeanu a fost pre­şe­din­te al Casei de Pensii şi Alte Drep­turi de Asigurări Sociale (CNPAS) în man­datul ministrului li­beral al muncii Paul Păcuraru, care, la în­ce­putul a­nu­lui 2008, a emis un ordin prin care introducea în baza de im­pu­ne­re a CAS contractele de colaborare, convenţiile civile şi chiar ca­dou­rile primite de copiii angajaţilor de la angajatori. Ulterior, la presiuni­le presei, or­di­nul a fost retras.

„Partenerii sociali“ s-au mai legat de drepturile de autor
În aprilie anul acesta, CNS Car­tel ALFA a propus MFP comple­ta­rea Codului Fiscal cu un alineat le­gat de aplicarea Legii drepturilor de au­tor. Potrivit propunerii sindicale, lucrătorii angajaţi cu carte de mun­că nu ar mai fi putut avea, concomitent, şi contract de muncă, şi contract de drepturi de autor, pentru sarcini cuprinse în fişa postului.
„Altfel spus, pentru toate sarci­ni­le precise, cuprinse în fişa postului, lucrătorul trebuie remunerat pe contract individual de muncă, contract ce permite achitarea, de că­tre angajator, a tuturor taxelor fa­ţă de stat, iar pentru lucrător în­seam­nă o protecţie socială solidă. Remunerarea lucrătorului, pentru sarcini încadrate în fişa postului, pe o altă formă contractuală decât a­ce­ea a contractului de muncă, re­prezintă o formă de evaziune fisca­lă din partea angajatorului şi, în a­ce­laşi timp, o diminuare drastică a protecţiei sociale a lucrătorului“, se afirma într-un comunicat al Cartel Alfa.
Potrivit liderului Cartel Alfa, Bog­dan Hossu, la acea dată, un nu­măr de 200.000 de persoane, prin­tre care 45.000 de angajaţi din mass-media, erau plătite pe bază de drepturi de autor. Pe de altă parte, tot atunci, secretarul general al AOAR, Cristian Pårvan, declara că sindicatele au convenit cu repre­zen­­tanţii MFP şi cu cei ai patrona­telor eliminarea plăţii prin intermediul drepturilor de autor în mass-me­dia, aceasta urmând să fie menţi­nu­tă în cultură şi, eventual, în do­me­niul ingineriei, în ceea ce pri­veşte beneficiile rezultate din bre­ve­te de invenţii. Ulterior, după reac­ţii de protest din partea mai multor organizaţii profesionale ai căror membri ar fi fost afectaţi de aceste propuneri, premierul Boc a declarat ca Guvernul nu are în ve­de­re modificarea reglementărilor privind drepturile de autor.

Bugetul de pensii are nevoie disperată de bani
Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), al pensiilor publice, a înregistrat în pri­mele 10 luni ale acestui an un deficit de 5,7 miliarde de lei, reprezentând peste 1,1% din PIB-ul României pe 2009, care, potrivit ultimelor estimări oficiale, va fi de 497,3 miliarde de lei, arată datele execuţiei bugetare la nivelul lunii octombrie, publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Astfel, bugetul sistemului public de pensii a înregistrat venituri totale de 31,66 miliarde de lei şi cheltuieli totale de 33,53 miliarde de lei, diferenţa în minus fiind de 1,87 miliarde de lei. La aceasta trebuie însă adăugată suma de 3,89 miliarde de lei, reprezentând subvenţii de la bugetul de stat şi care, în execuţia MFP, figu­rează la rubrica „Venituri“, în condiţiile în care încasările din contribuţii de asigu­rări sociale (CAS) au fost, în intervalul ianuarie-octombrie 2009, de 27,66 miliar­de de lei, iar veniturile nefiscale - de 101 milioane de lei.