În primele zece luni, economia a pierdut 330.000 de salariaţi, în timp ce numărul pensionarilor a crescut cu peste 55.000
Numărul de salariaţi înregistraţi oficial s-a redus numai în luna octombrie cu peste 40.000, iar cel al pensionarilor a sporit cu aproape 8.500, reiese din datele coroborate ale Institutului Naţional de Statistică (INS) şi Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS). Pe de altă parte, tot statisticile INS demonstrează că, în sectorul public, numai învăţământul a trecut la restructurare, în timp ce în administraţie publică, apărare, asigurări de sănătate şi asistenţă socială personalul era mai numeros faţă de începutul anului.
Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), al pensiilor publice, a înregistrat, în primele 10 luni ale anului, un deficit de 5,7 miliarde de lei, reprezentând peste 1,1% din PIB-ul pe 2009, care, potrivit ultimelor estimări oficiale, va fi de 497,3 miliarde de lei, arată datele execuţiei bugetare la nivelul lunii octombrie, publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Astfel, bugetul sistemului public de pensii a înregistrat venituri totale de 31,66 miliarde de lei şi cheltuieli totale de 33,53 miliarde, diferenţa în minus fiind de 1,87 miliarde de lei. La aceasta trebuie însă adăugată suma de 3,89 miliarde de lei, reprezentând subvenţii de la bugetul de stat şi care, în execuţia MFP, figurează la rubrica „Venituri“, în condiţiile în care încasările din contribuţii de asigurări sociale (CAS) au fost, în intervalul ianuarie-octombrie 2009, de 27,66 miliarde de lei, iar veniturile nefiscale - de 101 milioane de lei.
Cheltuielile au explodat
Interesant şi semnificativ este că, în pofida recesiunii, încasările din CAS au crescut în primele 10 luni din 2009, comparativ cu intervalul similar din 2008, cu aproape 7%, de la 25,88 la 27,66 miliarde de lei. Majorarea de venituri s-a produs în condiţiile în care creşterea şomajului, migrarea forţei de muncă în zonele gri şi neagră, ca şi utilizarea tot mai frecventă a creditului fiscal de către angajatori au fost compensate de majorarea cotei de CAS de la începutul anului, cu 3,3 puncte procentuale, de la 28 la 31,3%.
Cheltuielile cu plata pensiilor de stat, în schimb, s-au majorat, în aceeaşi perioadă, cu 23,5%, de la 26,77 la 33,08 miliarde de lei. MFP justifică saltul cheltuielilor prin majorarea punctului de pensie în octombrie 2008, introducerea pensiei minime garantate, în două etape (aprilie şi octombrie 2009) şi indexarea pensiilor de anul acesta, cu 3% de la 1 aprilie 2009 şi 2% de la 1 octombrie 2009.
Şi bugetul asigurărilor pentru şomaj a terminat primele 10 luni ale anului pe deficit, în urma unor venituri totale de 1,26 miliarde de lei (din care 1,08 miliarde de lei contribuţii de asigurări de şomaj) şi a unor cheltuieli de 2,18 miliarde de lei, din care 1,51 miliarde de lei cu plata ajutoarelor de şomaj şi a altor beneficii sociale. Faţă de perioada similară din 2008, veniturile totale ale bugetului de şomaj au fost mai mici cu 21,6%, contribuţiile de şomaj - cu 31,3%, în timp ce cheltuielile totale s-au dublat (+97,3%), ca şi cele cu asistenţa socială (+107,1%).
Dosare
Istoria problemelor actuale ale sistemului public de pensii din România începe şi se termină cu Nicolae Ceauşescu. În 1966, acesta a emis celebrul său decret prin care avortul...
Pentru că nu a găsit nicio soluţie de compensare, în cazul renunţării la subvenţionarea agentului termic, Emil Boc promite încă un an cu bani de la buget, pe care însă...
Pentru unele dintre statele membre UE din Europa Centrală şi de Est care au implementat sisteme de pensii private obligatorii, schimbarea regulilor de calcul al deficitelor şi nivelurilor de...
Într-o ţară în care 95% din turism este unul de masă, încercarea de repoziţionare către segmentele de nişă nu va duce decât la o explozie a nefiscalizării acestui...
„Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şi până acum”, a declarat săptămâna trecută, la...
La cinci salariaţi dispăruţi, un pensionar în plus
Datele coroborate ale INS şi CNPAS arată că, practic, în fiecare zi a intervalului 1 ianuarie-31 octombrie 2009, economia a pierdut peste 1.000 de salariaţi, în timp ce numărul pensionarilor a crescut, zilnic, cu aproape 200. Astfel, raportul dintre pensionari şi salariaţi a ajuns la nivelul de 1,07 la 1.
Numărul românilor pensionaţi în această perioadă e cu siguranţă mai mare, întrucât statisticile CNPAS se referă strict la numărul de pensionari înregistraţi, fără să evidenţieze ieşirile din sistem, prin deces sau din alte motive. Astfel, la sfârşitul lui octombrie, efectivul total de salariaţi din economie era de 4.408.600 de persoane, cu 7% mai mic faţă de finalul anului trecut (4.738.600), reprezentând o scădere de 330.000. Totodată, numărul pensionarilor a crescut cu 1,18%, de la 4.688.427 la 4.744.104, respectiv cu 55.677. Doar în decursul lui octombrie, numărul de salariaţi din economie a scăzut cu 40.300, de la 4.448.900 la 4.408.600, iar cel al pensionarilor s-a majorat cu 8.490, de la 4.735.614 la 4.744.104.
De reţinut că, din numărul suplimentar de 55.677 de pensionari apăruţi în statistici de la începutul anului şi până la finele lui octombrie, o treime (aproape 18.000) reprezintă pensionări anticipate, totale sau parţiale, precum şi pensionări de invaliditate. Peste o cincime (1,03 milioane) din totalul pensionarilor înregistraţi la 31 octombrie 2009 proveneau din aceste categorii.
Din sectorul public, doar învăţămåntul se restructurează
Trendul de creştere a numărului de pensionari şi de scădere a celui al finanţatorilor pensionarilor - salariaţii activi - are, din păcate, toate şansele să se perpetueze şi chiar să se agraveze la anul, în condiţiile în care există prognoze de majorare a ratei şomajului la peste 9%, de la 7,5% în prezent. În plus, potrivit analiştilor BCR, veniturile salariale ale românilor îşi vor accelera anul viitor scăderea în termeni reali, de la 2,5% în 2009 la 3,2% în 2010. Iar ultimele statistici oficiale reconfirmă ceea ce SFin a mai scris: rata de ajustare a sectorului privat e mult mai accentuată decât a celui public.
Astfel, potrivit INS, singurul sector de stat în care s-au efectuat cu adevărat restructurări în 2009 e învăţământul. De la începutul anului şi până la sfârşitul lunii octombrie, numărul de salariaţi din învăţământ s-a diminuat cu 9.200 de persoane, de la 404.100 la 394.900.
În schimb, în celelalte sectoare bugetare numărul de salariaţi înregistrat la 31 octombrie 2009 e mai mare decât cel de la 31 decembrie 2008. În administraţie publică, apărare şi asigurări sociale, numărul de salariaţi a crescut cu 800 de persoane în primele 10 luni, de la 217.200 la 218.000. Iar în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, efectivul de salariaţi s-a majorat de la 368.600 la 372.000, respectiv cu 3.400 de persoane. Menţiune: la finalul lui octombrie, dintr-un total de 653.939 de şomeri înregistraţi oficial, 80% (523.635) proveneau din mediul privat şi doar 20%, adică 130.304, din cel de stat.
Situaţia e mai rea decåt în statistici
Oficial, rata şomajului, la finele lui noiembrie, era de 7,5%, numărul disponibilizaţilor depăşind 680.000. Însă statisticile nu includ şi plecările voluntare, formă de reducere a personalului la care recurg tot mai multe companii locale întrucât procesul durează mai puţin. Potrivit Ralucăi Pârvu, senior consultant BPI România, „planul de plecări voluntare are un succes nesperat în rândul companiilor din România, pentru că durează mai puţin şi din prisma unei presiuni mai mici din partea sindicatelor“.
În altă ordine de idei, potrivit Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), la finele lunii noiembrie, la pilonul II contribuiau 4.525.769 de participanţi, reprezentând 93% din totalul salariaţilor. În aceste condiţii, ar rezulta că doar 7% din numărul total de salariaţi din România au vârste peste 45 de ani, care nu participă la pilonul II.
Cel mai probabil însă, aceste cifre dau o imagine despre dimensiunile pieţei neoficiale („negre“ şi „gri“) a muncii din România, unde multe persoane de peste 45 de ani sunt înregistrate oficial ca şomeri sau pensionari, dar îşi completează veniturile lucrând şi fiind remunerate fără forme legale.
În Vest e la fel
Numărul total al angajaţilor din UE a scăzut, în trimestrul III 2009, cu 0,5% (1,019 milioane), la 221,6 milioane, potrivit datelor ajustate sezonier ale Eurostat. Scăderea efectivelor de salariaţi a afectat toate sectoarele economiei europene, cu excepţia categoriei care include administraţia publică, sănătatea şi educaţia, unde s-a înregistrat o creştere de 0,2% în UE şi 0,3% în zona euro.
De cealaltă parte a Atlanticului, o analiză recentă a „USA Today“ dezvăluie că numărul angajaţilor statului american cu salarii anuale exprimate cu şase cifre a crescut în timpul recesiunii, ponderea acestora în totalul efectivului sectorului public majorându-se de la 14 la 19%. De exemplu, dacă în decembrie 2007 un singur angajat al Departamentului de Transport câştiga peste 170.000 de dolari pe an, în iunie 2009, numărul acestora ajunsese la 1.690. La Apărare, angajaţii civili cu salarii anuale de peste 150.000 de dolari s-au înmulţit, de la 1.868 la peste 10.000.
În plus, un raport din toamna acestui an, întocmit de Nelson A. Rockefeller Institute of Government, arată că, de la declanşarea recesiunii (decembrie 2007) şi până în iunie 2009, 6,9 milioane de slujbe au fost desfiinţate în sectorul privat al Statelor Unite, în timp ce, în acelaşi interval, statele componente ale SUA, precum şi administraţiile locale ale ţării şi-au adăugat pe statul de plată un număr total de 110.000 de angajaţi.