Semne de revenire pe piaţa luxului

de Radu Rizea in Civilizatia luxului pe 18 Decembrie 2009, 17:19

  • print
  • rss

Scăderea s-a diminuat sau a redevenit creştere în imobiliare de lux, bijuterii, modă şi accesorii

Imobiliarele, aurul, pasiunea neinhibată a chinezilor şi indienilor faţă de „glamour“, precum şi declaraţiile optimiste ale politicienilor şi finanţiş­tilor de pretutindeni au repus pe picioare piaţa luxului mai rapid decât cele mai optimiste prognoze. În plus, consumul de lux în zona Asiei nu pare să fi fost afectat de criză, ba, mai mult, China ar putea deveni în curând cea mai importantă piaţă din lume.
2009 va ră­mâ­ne în istoria pie­ţei luxului ca anul în care reperele s-au răsturnat: pentru prima oară, Chi­na, fostul bastion comunist, a consumat mai mult lux decât SUA - simbolul societăţii de consum. Iar acest lu­cru nu se datorează în cea mai mare parte scăderii consumului din SUA, ci infernalei rate de creştere a con­sumului de lux în China: în fie­care an, industria are vânzări cu pes­te 25% mai mari. Ajunsă la 8,4 miliar­de de dolari în 2008 şi cu previziuni de peste 10 miliarde în 2009, se aş­teap­tă ca piaţa chineză să devină cea mai mare din lume în maximum cinci ani.
Improbabil cum ar părea, supremaţia pe termen lung în consumul de lux nu va fi contestată nici de SUA, nici de Japonia (pieţe mature, cu un parcurs previzibil), ci de India, unde există 83.000 de milionari, iar numă­rul acestora creşte cu 18.000 pe an. Deo­camdată, piaţa de lux indiană a ajuns la 4,7 miliarde de dolari, însă creş­terea rapidă a PIB-ului (şi, impli­cit, a venitului pe cap de locuitor) va crea oportunităţi pentru liniile se­cun­dare ale marilor branduri şi pentru alte produse din zona premium/ quality.

Imobiliare şi aur
De la începutul lui octombrie şi până spre sfârşitul lui noiembrie au avut loc două fenomene cu un cuvânt greu de spus în revenirea pieţei: bur­sele au revenit pe o creştere mică, dar constantă, iar preţurile la imobilia­rele de lux s-au stabilizat sau au în­ce­put să crească în câteva puncte fier­binţi, precum New York, Londra şi Hong Kong.
De asemenea, creşterea rapidă a pre­ţului aurului a provocat o oarecare efervescenţă pe piaţa de bijuterii şi orologerie, ceea ce, prin ricoşeu, a contribuit la relansarea producţiei (şi consumului) de diamante. După a­proa­pe doi ani de probleme, provoca­te mai ales de faptul că milionarii ruşi au încetat să facă stocuri de diamante brute, minele de diamante ale De Beers din Botswana au ajuns să lu­creze la 80% din capacitate.

Şi americanii se întorc la shopping
După ce gigantul LVMH (Louis Vuitton-Moet-Hennessy) a înregistrat o scădere de doar 3% în cel de-al trei­lea trimestru al anului, reprezentan­ţii grupului au anunţat că sunt ex­trem de optimişti în ce priveşte vân­ză­­rile din perioada Sărbătorilor. La re­­­venirea cifrelor către un nivel a­proa­pe normal au contribuit din plin şi liniile „accesibile“ lansate la în­ce­pu­­tul toamnei sub branduri ca Tommy Hilfiger, Dolce & Gabbana’s D&G line sau Tory Burch.
Trăgând linie, Unity Marketing a calculat că americanii au cheltuit cu 29% mai mult pentru produse de lux în cel de-al treilea trimestru al anului, faţă de trimestrul anterior.
În fine, cele mai bune semne vin din partea celor mai afectate compa­nii din modă. După cum se ştie, criza financiară a provocat declanşarea pro­cedurilor de intrare în faliment pen­tru trei mari companii - Escada, Christian Lacroix şi Yamamoto. Însă, după ultima săptămână a modei de la Paris, se pare că nu mai puţin de 10 investitori sunt dispuşi să ajute Esca­da să treacă de dificultăţile financiare. În acelaşi timp, şeicul Hassan Ben Ali al-Naimi din Emiratele Arabe a îna­intat o propunere oficială de sal­va­re a lui Christian Lacroix, iar fondul de investiţii Integral Capital a fă­cut deja primii paşi pentru redre­sa­rea lui Yohji Yamamoto. Zvonurile spun şi că Usha Mittal, soţia lui Lakshmi Mittal, ar face lobby pentru ca miliardarul indian să dea o mână de ajutor pentru Gianfranco Ferre, a­jun­să în pragul falimentului din cau­za lipsei de sprijin financiar din par­tea grupului proprietar, IT Holding.
Pe total, anul acesta se va încheia cu o scădere a pieţei luxului de 8% fa­ţă de anul trecut, pentru 2010 fiind pro­g­nozată o creştere de 5% (cu o creş­tere a profitului net de 13%), conform datelor publicate într-un raport Bank of America/Merrill Lynch.

Europa de Est mai aşteaptă
O analiză de piaţă condusă de CPP-Management Consultants arată că viitorul sună bine şi pentru Europa de Est, primele semne de creştere fiind prognozate pentru cea de-a doua jumătate a lui 2010.
Scăderea pieţei de lux din Europa de Est este mult mai dramatică în acest moment faţă de restul lumii. În România, segmentul autovehiculelor de lux a scăzut cu până la 50%, hotelăria - cu 40%, bijuteriile şi ceasurile - cu 30%, iar moda, cosmeticele şi acceso­riile - cu 20%. Cel mai puţin afectat segment a fost cel de Spa, unde scăderea a fost de sub 10%. Chiar şi aşa, spre sfârşitul anului lucrurile s-au dezmorţit brusc. Calea Victoriei este pe cale să devină, în sfârşit, un bulevard al luxului: s-au deschis magazine Helvetansa, Ferrari, Frey Wille, Hugo Boss, Micri Gold, Maison Haute Horologerie, Cellini şi Maurice Lacroix şi urmează Rolex, Zilli şi Emporio Armani.
Ceva mai grav stau lucrurile însă în Bulgaria. Piaţa a scăzut cu 60% în zona automobilelor de lux, cu 30% la haine şi accesorii şi cu 30-35% la ceasuri şi bijuterii, arată studiul CPP-MC. Pentru perioada sărbătorilor, se aşteaptă ca scăderea să fie mai puţin accentuată, rămânând totuşi într-o zonă critică, de -15%.
Singura piaţă din zonă care a înregistrat rezultate mai puţin dramatice a fost Serbia, scăderile situându-se în zona a 10-20%. O creştere semnificativă nu este însă aşteptată curând deoarece piaţa imobiliară este la pământ, accesul la credite e dificil, iar ridicarea obligativităţii vizelor încurajează excursiile de shopping, date fiind taxele încă ridicate din Serbia.



 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net