România se va încadra în ţinta de deficit bugetar de 7,3% din PIB, i-a asigurat săptămâna trecută fostul şi probabil viitorul premier al României Emil Boc pe reprezentanţii FMI. Declaraţiile sale aveau rolul de a-i îmbuna pe reprezentanţii Fondului, în speranţa ca România să primească la jumătatea lunii februarie concomitent două tranşe ale îmbrumutului. Încercând probabil să îi urecheze pe ziarişti pentru stilul lor alarmist, în aceeaşi săptămână şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a dat publicităţii un comunicat în care preciza că datoria publică a României va creşte în ultimele două luni cu “numai” 2,3% din PIB faţă de nivelul înregistrat la 31 octombrie, echivalentul a circa 2,7 miliarde euro, şi va ajunge la 29,9% din PIB la finele anului. Elanul pacificator al MFP dezvăluie însă că nivelul deficitului bugetar pe anul în curs va depăşi nivelul de 7,3% din PIB, conenit cu FMI. Pe 31 octombrie, potrivit datelor oficiale ale FMI, defictul bugetar al României (cosmetizat chiar cu venituri excepţionale - un miliard profit BNT şi 1,8 miliarde transferate de la Eximbank) era de 5,14% din PIB. Dacă adăugăm la acestea cele 2,3 procente pe care MFP anunţă că le va împrumuta pe ultimele două luni rezultă un deficit de 7,44% din PIB, cu 1,44% din PIB mai mare decât cel convenit cu instituţiile internaţionale. Iar aceasta este una dintre condiţiile esenţiale primirii tranşelor de la FMI. Mai poate fi adăugat la condiţii neîmplinite şi nivelul arieratelor de stat, care la 1 octombrie erau de 1,338 miliarde de lei în condiţiile în care acordul prevedea pentru finele lunii septembrie prevede neacumularea de noi arierate faţă de soldul înregistrat la sfîrşitul anului trecut, de 1,06 miliarde de lei. Ca să nu mai vorbim de cheltuielile cu persoanalul, care s-au majorat cu 4,7%. Cu toate acestea, speranţa moare ultima, cel puţin la Palatul Cotroceni: "Se poate estima că documentul echipei de evaluare poate fi aprobat în şedinţa FMI din 12 - 15 februarie. Nu este însă fixată data. Dacă România îşi va îndeplini obligaţiile, pe 17 februarie putem primi simultan tranşa a treia de 1,5 miliarde de euro şi a patra de 830 de milioane de euro, adică un total de 2,3 miliarde de euro, care se vor împărţi în două - jumătate la Banca Naţională şi jumătate la Ministerul de Finanţe pentru susţinerea deficitului bugetar", crede preşedintele proaspăt reales, Traian Băsescu.
