Guvernanţii preferă, pentru al doilea an consecutiv, să cheltuiască în acelaşi ritm ca şi în anul precedent, motivul fiind unul lesne de înţeles: vor dispune de mai mulţi bani în ia­nuarie. Nedoptarea bugetului la timp le permite autorităţilor publice (centrale şi locale) să iasă la cumpărături, cu condiţia să nu depăşească 1/12 din bugetul din 2009. Cum anul viitor deficitul bugetar va fi prevăzut la o valoare de 5,9%, mai mic decât cel
oficial de 7,3% de anul acesta, iar PIB-ul va fi prognozat aproximativ la aceeaşi va­loare, cu un plus de 0,5%, bugetul instituţiilor statului
ar fi trebuit să fie redus cu minimum 12 miliarde anual sau un miliard lunar.
Proiectul de buget pen­tru 2010 este fi­nalizat în proporţie de 95% şi va fi pus la dispoziţia viitorului guvern sub forma unui draft, pentru a fi completat cu politicile pu­blice ale programului de gu­vernare, susţine ministrul in­terimar al finanţelor, Gheor­ghe Pogea. Cum neadoptarea sa săptămâna trecută a dus la amânarea celei de-a treia tran­şe a împrumutului cu FMI, faptul că proiectul de buget nu a fost introdus pe ordinea de zi a ridicat semne de întrebare. „Toată lumea aşteaptă un răspuns anti-criză, un bu­get al ţării. Şi, din păcate, a­ceastă campanie a amânat de o manieră pe care efectiv nu o înţeleg trimiterea în Parla­men­tul României a bugetului de stat pe 2010. Nimic nu-i îm­piedica pe domnul Băsescu şi domnul Boc să trimită în Par­lament, în pofida campaniei electorale, pentru că până la urmă Parlamentul nu era în campanie electorală, şi am fi putut avea până acum un în­ceput de răspuns, dacă nu un buget complet aprobat, măcar un buget care să dea un semnal foarte clar FMI şi CE că, dincolo de campania prezi­den­ţială, România ca stat, ca şi sistem politic, înţelege că are nişte obligaţii de îndepli­nit”, şi-a exprimat nedu­me­ri­rea preşedintele PSD Mircea Geoană, sugerând că Execu­ti­vul doreşte să ascundă situa­ţia economică şi financiară. Cu toate acestea, în condiţiile în care Traian Băsescu va fi re­confirmat de Curtea Consti­tuţională preşedinte, nimeni nu se îndoieşte că la cârma Guvernului şi a Ministerului Finanţelor vor fi oameni nu­miţi de PD-L. Iar interesul pe termen lung al viitorului gu­vern ar fi trebuit să fie primi­rea cât mai rapidă a banilor de la FMI. Motivul invocat de democrat-liberali, potrivit că­ruia există pericolul „denatu­rării” proiectului de buget de către „majoritatea parlamen­ta­ră ad-hoc”, nu prea stă în picioare, fie şi pentru faptul că legea spune că orice amendament trebuie să precizeze sursa de finanţare. Iar istoria arată că de obicei în Parla­ment, chiar şi în condiţiile unor guverne minoritare, au avut loc mai mult transferuri de cheltuieli între diferite ca­pitole, indicatorii macroec­o­no­mici solicitaţi de FMI ră­mâ­nând aceiaşi. Guvernul, chiar şi minoritar, are la în­demână instituţia tergiversă­rii procedurale a modifi­că­rilor efec­tuate de Parlament şi recti­fi­carea bugetară ca mă­sură de eliminare a euforiilor parlamentare.

Nota de plată a alegerilor
Chiar dacă interesul pe termen lung al Executivului este acela de a primi banii de la FMI cât mai rapid, interesul pe termen scurt este însă altul, mai ales în situaţia pre­zentă, după o campanie electorală, când sponsorii de partid vor să fie răsplătiţi. Şi cât mai repede! Adoptarea bugetului până la finalul anului ar micşora cheltuielile bugetului tuturor instituţiilor statului cu cel puţin un miliard de lei în luna ianuarie. Niciun oficial nu doreşte acest lucru, indiferent că se află la putere sau în opoziţie. Fapt recunoscut chiar de fostul candidat la postul de premier al adver­sarilor preşedintelui Traian Bă­sescu, primarul Sibiului, Klaus Iohannis. „De data a­ceas­ta nu ne afectează lipsa bugetului. Având în vedere că bugetul pe 2010 va fi mai mic decât cel din 2009, acest lucru chiar ne convine, pentru că, potrivit legii, putem cheltui 1/12 din bugetul pe anul trecut”, a declarat primarul Si­biului. În plus, vizita unei de­le­gaţii a FMI ar produce de­ranj în Palatul Victoria. Din­colo de obiectivele neîmplini­te, oficialii FMI probabil că ar so­licita adoptarea unor mă-suri dure: fie disponibilizarea masivă a personalului bugetar sau micşorarea corespun­ză­toare a salariilor acestuia, fie majorarea TVA, fie am­be­le. Şi niciun guvern nu vrea să fie huiduit la doar câteva zile de la instalare. Preferă să beneficieze de măcar 6 luni de miere.
Până în urmă cu o lună, Guvernul sugera că nu are ca­drul legislativ necesar prezen­tării bugetului. Pe 11 noiembrie însă, plenul Senatului, în calitate de Cameră decizio­nală, a adoptat proiectul de modificare a Legii de organizare a Guvernului, prin care ca­binetul demis este abilitat să înainteze Parlamentului bu­getul de stat, bugetul asigu­rărilor sociale, dar şi Legea res­ponsabilităţii fiscale. Pro­iectul de lege a fost promulgat de preşedinte cu o întârziere de trei săptămâni.

Salariu minim de 600 de lei
Dar ce conţine proiectul de buget? Potrivit secretarului de stat Gheorghe Gherghina, dincolo de nivelul deficitului de 5,9% şi de prognoza de creş­tere economică de 0,5%, acesta se bazează pe un nivel al sa­lariului minim de 600 de lei şi pe majorări salariale numai în cazul bugetarilor cu venituri sub 705 lei pe lună. În plus, nu va fi permisă nicio an­gajare pe un post vacant în prezent. Pentru a nu-şi sui sin­dicatele în cap, ministrul in­terimar al finanţelor, Gheor­ghe Pogea, a precizat că nive­lu­l salariului minim pe eco­nomie pentru anul 2010 va fi stabilit de viitorul guvern, în urma discuţiilor cu partenerii sociali. Confederaţiile sindicale au solicitat Ministerului Muncii, în luna octombrie, ca salariul minim pe economie să fie majorat de la 600 la 705 lei începând cu 1 ianuarie 2010. Sindicaliştii cereau ca hotărârea de guvern privind salariul minim să fie adoptată de Executiv până la sfârşitul lunii noiembrie. Patronatele au susţinut însă că acceptarea majorării salariului minim la 705 lei fără corecţii la Con­tractul Colectiv de Muncă ar fi un gest iresponsabil şi au propus creşterea salariului la 650 lei din 1 ianuarie 2010 şi „discutarea” majorării la 705 lei din 1 iulie 2010, în funcţie de evoluţia economică.

Deficit de 7% în 2010?
Încercarea Guvernului de a trage de timp ar putea avea efecte dezastruoase asupra Ro­mâniei. Executivul ar trebui să se finanţeze prin emi­te­rea de titluri de stat denominate în lei sau în valută, nu­mai că băncile comerciale au atins pragul de expunere pe acest tip de instrumente. Pro­babil că se vor mai găsi mili­ardele necesare pe piaţa inter­nă sau externă, însă la un cost destul de ridicat. Iar situaţia nu este roz nici măcar în con­diţiile respectării acordului cu FMI. „Dacă programul cu FMI continuă, România se poate aştepta la suport extern de 9 miliarde de euro în 2010, mai mult decât suficient pentru a acoperi deficitul de cont curent şi a acumula rezerve suplimentare. Guvernul va avea nevoie de circa 10 mili­arde de euro în 2010 pentru finanţarea deficitului bugetar. Mai mult de jumătate din finanţările externe vor merge direct la buget”, precizează un raport al Barclays Capital. Analiştii britanici confirmă şi pronosticul dat de SFin, potri­vit căruia deficitul bugetar ar putea ajunge la 8% în acest an, pentru ca în 2010 el să se si­tueze la 7%, şi nu la 5,9%, cât afir­mă Executivul. Concluzia Barclays este îngrijorătoare pentru români, aflaţi la mij­loc între criza politică şi cea economică: problema esenţia­lă este că salariile şi pensiile sunt prea mari, iar impozitele sunt prea reduse!