Guvernanţii preferă, pentru al doilea an consecutiv, să cheltuiască în acelaşi ritm ca şi în anul precedent, motivul fiind unul lesne de înţeles: vor dispune de mai mulţi bani în ianuarie. Nedoptarea bugetului la timp le permite autorităţilor publice (centrale şi locale) să iasă la cumpărături, cu condiţia să nu depăşească 1/12 din bugetul din 2009. Cum anul viitor deficitul bugetar va fi prevăzut la o valoare de 5,9%, mai mic decât cel
oficial de 7,3% de anul acesta, iar PIB-ul va fi prognozat aproximativ la aceeaşi valoare, cu un plus de 0,5%, bugetul instituţiilor statului
ar fi trebuit să fie redus cu minimum 12 miliarde anual sau un miliard lunar.
Proiectul de buget pentru 2010 este finalizat în proporţie de 95% şi va fi pus la dispoziţia viitorului guvern sub forma unui draft, pentru a fi completat cu politicile publice ale programului de guvernare, susţine ministrul interimar al finanţelor, Gheorghe Pogea. Cum neadoptarea sa săptămâna trecută a dus la amânarea celei de-a treia tranşe a împrumutului cu FMI, faptul că proiectul de buget nu a fost introdus pe ordinea de zi a ridicat semne de întrebare. „Toată lumea aşteaptă un răspuns anti-criză, un buget al ţării. Şi, din păcate, această campanie a amânat de o manieră pe care efectiv nu o înţeleg trimiterea în Parlamentul României a bugetului de stat pe 2010. Nimic nu-i împiedica pe domnul Băsescu şi domnul Boc să trimită în Parlament, în pofida campaniei electorale, pentru că până la urmă Parlamentul nu era în campanie electorală, şi am fi putut avea până acum un început de răspuns, dacă nu un buget complet aprobat, măcar un buget care să dea un semnal foarte clar FMI şi CE că, dincolo de campania prezidenţială, România ca stat, ca şi sistem politic, înţelege că are nişte obligaţii de îndeplinit”, şi-a exprimat nedumerirea preşedintele PSD Mircea Geoană, sugerând că Executivul doreşte să ascundă situaţia economică şi financiară. Cu toate acestea, în condiţiile în care Traian Băsescu va fi reconfirmat de Curtea Constituţională preşedinte, nimeni nu se îndoieşte că la cârma Guvernului şi a Ministerului Finanţelor vor fi oameni numiţi de PD-L. Iar interesul pe termen lung al viitorului guvern ar fi trebuit să fie primirea cât mai rapidă a banilor de la FMI. Motivul invocat de democrat-liberali, potrivit căruia există pericolul „denaturării” proiectului de buget de către „majoritatea parlamentară ad-hoc”, nu prea stă în picioare, fie şi pentru faptul că legea spune că orice amendament trebuie să precizeze sursa de finanţare. Iar istoria arată că de obicei în Parlament, chiar şi în condiţiile unor guverne minoritare, au avut loc mai mult transferuri de cheltuieli între diferite capitole, indicatorii macroeconomici solicitaţi de FMI rămânând aceiaşi. Guvernul, chiar şi minoritar, are la îndemână instituţia tergiversării procedurale a modificărilor efectuate de Parlament şi rectificarea bugetară ca măsură de eliminare a euforiilor parlamentare.
Nota de plată a alegerilor
Chiar dacă interesul pe termen lung al Executivului este acela de a primi banii de la FMI cât mai rapid, interesul pe termen scurt este însă altul, mai ales în situaţia prezentă, după o campanie electorală, când sponsorii de partid vor să fie răsplătiţi. Şi cât mai repede! Adoptarea bugetului până la finalul anului ar micşora cheltuielile bugetului tuturor instituţiilor statului cu cel puţin un miliard de lei în luna ianuarie. Niciun oficial nu doreşte acest lucru, indiferent că se află la putere sau în opoziţie. Fapt recunoscut chiar de fostul candidat la postul de premier al adversarilor preşedintelui Traian Băsescu, primarul Sibiului, Klaus Iohannis. „De data aceasta nu ne afectează lipsa bugetului. Având în vedere că bugetul pe 2010 va fi mai mic decât cel din 2009, acest lucru chiar ne convine, pentru că, potrivit legii, putem cheltui 1/12 din bugetul pe anul trecut”, a declarat primarul Sibiului. În plus, vizita unei delegaţii a FMI ar produce deranj în Palatul Victoria. Dincolo de obiectivele neîmplinite, oficialii FMI probabil că ar solicita adoptarea unor mă-suri dure: fie disponibilizarea masivă a personalului bugetar sau micşorarea corespunzătoare a salariilor acestuia, fie majorarea TVA, fie ambele. Şi niciun guvern nu vrea să fie huiduit la doar câteva zile de la instalare. Preferă să beneficieze de măcar 6 luni de miere.
Până în urmă cu o lună, Guvernul sugera că nu are cadrul legislativ necesar prezentării bugetului. Pe 11 noiembrie însă, plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de modificare a Legii de organizare a Guvernului, prin care cabinetul demis este abilitat să înainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, dar şi Legea responsabilităţii fiscale. Proiectul de lege a fost promulgat de preşedinte cu o întârziere de trei săptămâni.
Salariu minim de 600 de lei
Dar ce conţine proiectul de buget? Potrivit secretarului de stat Gheorghe Gherghina, dincolo de nivelul deficitului de 5,9% şi de prognoza de creştere economică de 0,5%, acesta se bazează pe un nivel al salariului minim de 600 de lei şi pe majorări salariale numai în cazul bugetarilor cu venituri sub 705 lei pe lună. În plus, nu va fi permisă nicio angajare pe un post vacant în prezent. Pentru a nu-şi sui sindicatele în cap, ministrul interimar al finanţelor, Gheorghe Pogea, a precizat că nivelul salariului minim pe economie pentru anul 2010 va fi stabilit de viitorul guvern, în urma discuţiilor cu partenerii sociali. Confederaţiile sindicale au solicitat Ministerului Muncii, în luna octombrie, ca salariul minim pe economie să fie majorat de la 600 la 705 lei începând cu 1 ianuarie 2010. Sindicaliştii cereau ca hotărârea de guvern privind salariul minim să fie adoptată de Executiv până la sfârşitul lunii noiembrie. Patronatele au susţinut însă că acceptarea majorării salariului minim la 705 lei fără corecţii la Contractul Colectiv de Muncă ar fi un gest iresponsabil şi au propus creşterea salariului la 650 lei din 1 ianuarie 2010 şi „discutarea” majorării la 705 lei din 1 iulie 2010, în funcţie de evoluţia economică.
Deficit de 7% în 2010?
Încercarea Guvernului de a trage de timp ar putea avea efecte dezastruoase asupra României. Executivul ar trebui să se finanţeze prin emiterea de titluri de stat denominate în lei sau în valută, numai că băncile comerciale au atins pragul de expunere pe acest tip de instrumente. Probabil că se vor mai găsi miliardele necesare pe piaţa internă sau externă, însă la un cost destul de ridicat. Iar situaţia nu este roz nici măcar în condiţiile respectării acordului cu FMI. „Dacă programul cu FMI continuă, România se poate aştepta la suport extern de 9 miliarde de euro în 2010, mai mult decât suficient pentru a acoperi deficitul de cont curent şi a acumula rezerve suplimentare. Guvernul va avea nevoie de circa 10 miliarde de euro în 2010 pentru finanţarea deficitului bugetar. Mai mult de jumătate din finanţările externe vor merge direct la buget”, precizează un raport al Barclays Capital. Analiştii britanici confirmă şi pronosticul dat de SFin, potrivit căruia deficitul bugetar ar putea ajunge la 8% în acest an, pentru ca în 2010 el să se situeze la 7%, şi nu la 5,9%, cât afirmă Executivul. Concluzia Barclays este îngrijorătoare pentru români, aflaţi la mijloc între criza politică şi cea economică: problema esenţială este că salariile şi pensiile sunt prea mari, iar impozitele sunt prea reduse!