O jumătate de miliard de euro pentru parcările Bucureştiului

de Eugen Ionica in Dosare pe 13 Decembrie 2009, 18:00

  • print
  • rss

Doar pentru consultanţă, edilii Capitalei au scos din buget 2,3 milioane de euro

Primăria Capitalei semnează în a­ceastă săptămână contractul de con­cesiune pentru construirea pri-me­lor 380 de locuri de parcare din cele aproximativ 13.500 pe care municipalitatea vrea să le realizeze până în 2012. Contractul urmează să fie încredinţat companiei spa­niole Interparking, care s-a angajat să finanţeze cu 20 de milioane de euro construirea unei parcări cu 380 de locuri în subteranul din zo­na grupului statuar de la Universitate. A­ceasta este prima din cele 17 parcări subterane şi supratera­ne pe ca­re municipalitatea vrea să le reali­ze­ze în sistem de parteneriat public-pri­vat în următorii doi ani, dezvoltatorii urmând să investească circa 450 de milioane de euro în aceste proiecte. Adică aproximativ 33.333 de euro pentru fiecare loc de parcare.

În medie, în Bucureşti, o ma­şi­nă circulă zilnic, efectiv, doar 40-50 de minute. Restul timpului, adică 23 de ore şi 10-20 de minute, maşina respectivă trebuie să fie parcată undeva. Pornind de la a­cest fapt şi forţată de ex­plo­zia nu­mărului de maşini din Bu­cu­reşti - în prezent sunt înregistrate circa 1,5 mi­lioane de autoturisme -, Primăria Capitalei a comandat mai multe stu­dii care să ofere soluţii pentru re­zol­varea problemei. Toate cercetările, fă­ră excepţie, au avut a­ce­eaşi conclu­zie: „Există grave şi a­cu­te probleme cu privire la asigura­rea şi gestio­na­rea spaţiilor de sta­ţio­nare a mijloa­ce­lor de transport, atât la domiciliu, cât şi la alte destinaţii, în centrul Bu­cu­reştiului, dar şi în zonele reziden­ţiale, în jurul ma­rilor centre comerciale, dar şi în zonele sportive şi de agrement“. Mai direct, autorii studiilor le-au spus edililor că Bucureştiul nu are parcări. Nici în centru şi nici în car­tierele-dormitor ale Capitalei. Mai mult, specialiştii le-au transmis re­prezentanţilor PMB că fără ela­bo­ra­rea unui plan de realizare a unui sis­tem integrat de parcări, care să scoată maşinile parcate de pe ca­rosa­bil, circulaţia autovehiculelor se va sugruma.

Consultanţii au scos din bugetul PMB 2,34 milioane de euro
Plătiţi cu bani grei - studiile de im­pact şi de fezabilitate, consultanţa pentru pregătirea şi derula­rea procedurii de atribuire a con­trac­telor de realizare şi operare a sistemului de parcări au costat până acum 2,34 milioane de euro -, specialiştii angajaţi de PMB au e­laborat „Strategia de parcare pe te­ri­toriul municipiului Bu­cureşti“, plan de acţiune pus la punct încă din 2007. Acesta prevede ca PMB să realizeze un sistem de par­cări subteran şi suprateran care să preia 13.500 de maşini care în pre­zent sunt parcate pe partea carosa­bi­lă sau pe partea pietonală a arterelor din Bucureşti. Sunt avute în vedere două sisteme de parcări: unul sub­te­ran, pentru 7.300 de maşini, şi ce­lă­lalt suprateran, pentru aproximativ 6.200 de maşini.
După doi ani de la finalizare, Pri­măria Capitalei a reuşit, în sfâr­şit, să semneze primul contract de cons­trui­re a unei parcări din tota­lul celor 17 dimensionate ca fiind minimul ne­cesar pentru nevoile de acum ale Bucureştiului. „Săptămâ­na viitoare (marţi, 15 decembrie - n.r.) semnăm contractul de concesiune pentru realizarea primei par­cări din cele 17 care trebuie nea­părat construite în Bucureşti. Par­ca­rea va fi realizată în zona statuilor de la Universitate, de subsidia­ra spaniolă a grupului belgian In­terparking. Parcarea se va face în sistem de parteneriat public-privat (PPP)“, a declarat pentru SFin Bogdan Hreapcă, directorul Direc­ţi­ei Generale de Dezvoltare, Inves­tiţii şi Planificare Urbană (DGDIPU) din cadrul PMB. În cadrul acestui par­te­neriat, Primăria Capitalei in­tră doar cu terenul pe care ur­mea­ză să fie rea­lizată parcarea, în timp ce dezvoltatorul va finanţa şi va ad­ministra investiţia. Terenul este si­tuat în zo­na cunoscută de bucu­reş­teni drept „La coada calului“ şi va fi concesionat dezvoltatorului Inter­par­­king pe o perioadă de 35 de ani. „Pentru acest proiect dezvoltatorul va investi aproximativ 20 de milioa­ne de euro. Costurile pentru reali­za­rea acestei parcări sunt relativ mari, pentru că se lucrează într-o zo­nă extrem de aglomerată, dar in­vestiţia este absolut necesară. Însă cele 380 de locuri de parcare care vor fi cons­truite la Universitate vor prelua, spe­răm, în totalitate maşi­ni­le care acum sunt parcate în zo­nă“, a adăugat di­rectorul Hreapcă.

Facilităţi importante pentru investitori
Cifrele avansate de reprezentantul PMB indică un cost mediu de aproximativ 52.600 de euro pentru fiecare din cele 380 de locuri ale par­cării pe care Interparking le va construi în zona Universităţii. Un cost ca­re este dacă nu exagerat, cel puţin extrem de piperat. Cum îşi va recupera dezvoltatorul banii? „Noi îi concesionăm investitorului terenul pentru 35 de ani, iar acesta va fi şi ad­mi­nistratorul parcării pe toată durata contractului. Încă nu s-a stabilit care va fi tariful pe care îl va practica, în­să, orientativ, o oră de parcare la In­terparking se va taxa cu un euro, un euro şi ju­mă­tate. Apoi, prin contract, PMB va in­terzice total, pe o rază de 500 de me­tri, parcarea pe reţeaua rutieră si­tuată în zona de acţiune a par­cării Interparking. De asemenea, tot pentru a-i proteja pe cei de la In­ter­parking, PMB le va permite să per­ceapă o taxă şi pentru maşinile care vor fi parcate pe reţeaua stra­da­lă cuprinsă între zona de interdicţie şi zona aflată într-o rază de maximum 1.000 de metri distanţă de par­ca­rea subterană“, a explicat Bogdan Hreapcă.
Cu un astfel de contract, recupe­rarea investiţiei iniţiale de 20 de mi­­lioane de către spaniolii de la In­ter­par­king nu se va face în 35 de ani, ci mult mai devreme. Avem în ve­­dere că, în funcţie de tipul par­cării (subte­ran, suprateran) şi de lo­cul unde va fi amplasată, PMB va con­cesiona in­ves­titorilor terenul pentru o pe­rioa­dă cuprinsă între 20 şi 35 de ani. Cal­culele arată că re­cuperarea totală a in­vestiţiei se face integral în 20 de ani dacă fiecare dintre cele 380 de lo­curi de parcare va produce zilnic 7,3 euro (circa 30 lei). Sumă acoperi­tă în mod cons­tant în celelalte parcări, fie ele sub­terane sau supraterane, care func­ţio­nează în Bucureşti. Spre e­xem­plu, la parcarea supraterană de la Unirea Shopping Center tariful o­rar este de 3 lei, iar gradul de ocupa­re al parcării (are 1.000 locuri) de­pă­şeşte 40%. Iar preţul unui abonament lunar este de 60 de euro. La par­­carea de sub Intercontinental, ta­­­ri­ful de parcare este de 2,5 lei pe oră, însă gradul de ocupare şi de în­ca­sa­re se apropie de 50%.
Dacă avem în vedere şi că PMB le va da în administrare locurile de par­care de pe străzile din sectorul cu­­prins în inelul rezultat între su­pra­faţa de interdicţie de parcare şi limita razei de 1.000 de metri, atunci recuperarea investiţiei se va face mult mai devreme, chiar şi în con­diţiile în care Primăria Capitalei va primi anual o redevenţă din partea Interparking. De ce nu face primă­ria această investiţie? „Pentru că nu avem banii şi pentru că este mai a­van­tajos sistemul de parteneriat pu­­blic-privat. Nu investim nimic, ris­cul este al investitorului, iar bu­getul PMB va fi alimentat anual cu o su­mă importantă de bani. În plus, la fi­na­lul contractului pri­mă­ria va ră­mâ­ne şi cu parcarea. Aceas­ta ne va fi predată complet rea­bi­li­ta­­­tă, opera­ţiu­ne ce va fi realizată şi plătită de ad­mi­nis­tratorul par­că­rii“, a precizat di­rectorul Hreapcă.

Operatorii europeni, interesaţi să investească
Interesul investitorilor pentru fi­nanţarea parcărilor din Bucureşti este foarte mare, susţin reprezentanţii PMB, care remarcă semnalele foarte bune pe care le-au primit de la companii reprezentative pe a­ceas­tă piaţă din Franţa şi Belgia, dar şi din Austria ori Marea Bri­ta­nie. Strate­gia pentru realizarea par­cajelor sub­te­rane şi supraterane la nivelul Ca­pi­talei cuprinde un nu­­măr total de 69 de posibile lo­caţii pentru dezvol­ta­rea de parcări. Pen-tru 21 din aceste locaţii au fost realizate studii de feza­bilitate, iar în urma analizării acestora din punc­tul de vedere al regimului ju­ridic al terenurilor şi al prio­ri­ti­zării zonale au fost selectate opt lo­caţii pentru care se are în vedere concesiunea de lucrări pentru rea­li­­zarea şi operarea sistemului de pa­r­­cări. Aceste locaţii sunt: Piaţa Re­vo­lu­ţiei - Ate­neul Român, parca­re pe trei ni­ve­luri, cu o capacitate de 1.637 locuri; Esplanadă Gara Bă­nea­sa, parcare pe două niveluri, cu o capacitate de 90 locuri; Piaţa Do­ro­banţi, cu o ca­pacitate de 246 lo­curi pe două nive­luri; Piaţa Alba Iu­lia, cu o capacitate de 2.100 locuri pe trei niveluri; Piaţa Charles de Gaulle, cu o capa­citate de 500 lo­curi pe trei niveluri; Strada Edgar Quinet - Universitate, cu o capacita­te de 380 locuri pe două niveluri; Piaţa Presei Libere, cu o capacitate de 1.600 locuri pe trei niveluri; Pia­ţa Valter Mărăci­neanu, cu o capacitate de 272 locuri pe două niveluri.
Strategia pentru parcaje supra­te­­rane cuprinde trei tipuri de par­cări supraetajate cu capacităţi de 130 locuri (trei niveluri de parcare), 300 locuri (patru niveluri de parca­re) şi respectiv 500 de locuri de parcare (cu cinci niveluri de parcare). Am­plasamentele acestor parcări ur­­mea­ză a fi identificate de Primă­ria Mu­nicipiului Bucureşti, în eta­pe­le ulterioare de dezvoltare a pro­iectelor. În prima fază, se vor reali-za 9 parcări supraetajate amplasate în locaţii ce urmează a fi identifica­te de către PMB. „Acestea vor fi rea­li­zate în car­tierele-dormitor. Deo­cam­dată pot să spun că vor fi cons­truite sigur două parcări în Dru­mul Taberei. Indi­fe­rent de tipul de parcare, acestea vor fi licitate individual, pe fiecare lo­caţie. Cele su­pra­terane vor costa, în medie, circa 12.000 euro pentru fie­care loc construit, concesiunea ur­mând să fie atribuită investitorilor pentru 20 de ani“, a conchis Bogdan Hreapcă, directorul Direcţiei Gene­rale de Dezvoltare, Investiţii şi Pla­nificare Urbană din cadrul PMB.

Parcarea la Bucureşti, mai scumpă doar faţă de Tirana
După costul lunar al unui loc de parcare, Bucureştiul ocupă a 11-a poziţie în re­giu­ne, pe care o împarte cu capitalele Albaniei şi Letoniei, Tirana şi Riga. Primul loc al acestui top e adjudecat de Londra, cu un tarif lunar de 1.166,87 dolari în City şi de 1.135,76 dolari în West End. Pe locul doi se află capitala Suediei, Stockholm, cu un venit lunar de 508,92 dolari generat de fiecare loc de parcare, apoi Dublin (Irlanda), unde se plătesc lunar pentru parcare 507,74 dolari, şi Oslo (Norvegia), unde venitul generat pe unitatea de parcare este de 482,35 dolari.



 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Comentarii (4)

Foarte tarziu primarii bucuresteni au descoperit numarul masinilor e in crestere, iar trendul este tot unul crescator. Cei mai bine folositi bani de la buget! Pentru Pentru cat mai multe parcari supraetajate (mai ales in cartierele de blocuri)si autostrazi ar trebui sa se faca imprumuturi ! Acelasi model trebuie clonat si in orasele de provincie. Nici pe acolo nu se traieste mai civilizat!

De Mult prea putin.... pe 12.02.2010 la 18:24

Am o nelamurire: daca locuiesc in apropierea unei astfel de parcari si cei de la intreparking au drept de interdictie pe o raza maxima de 1000 m,unde imi pot parca masina fara sa platesc?

De B.P. pe 13.01.2010 la 13:31

Ce au asteptat pana acum??? Daca s-ar fi inceput operatiunea asta acum 10 ani, astazi Bucurestiul era mult mai "aerisit". Ideea e foarte buna, cu conditia ca PPP-urile sa nu se faca pe baza de clientelism...

De Cowboyul Jim pe 15.12.2009 la 17:56

Bun articol...

De Machitescu Alexandr pe 13.12.2009 la 21:50

Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net