Tot mai mulţi români ajung în situaţia de a nu-şi mai putea plăti ratele la credite, iar cu cât întârzierile sunt mai mari, cu atât lucrurile se complică. Cei ajunşi în baza de date a Biroului de Credit vor în­tâm­pina probleme în refinanţarea sau reeşalonarea unui împrumut, iar dacă restanţa depăşeşte 90 de zile se pot trezi executaţi silit. Datornicii se plâng că sunt presaţi de recuperatori şi solicită ajutorul băncilor.
„ Aş dori o refinanţare pentru a-mi achita da­toriile vechi. Sunt cu două credite la recu­pe­rare, am de plătit foarte mult pentru ratele lunare şi nu mai pot face faţă. Sunt foarte stresată de recuperatori. Sunt conştientă de da­to­riile mele şi din suflet aş vrea să le achit. Dar nu mai pot să fac o refinanţare. Sunt angajată la stat, am un card de salariu şi tot timpul mi se spune că nu pot să fac o refinanţare pentru că sunt în ba­za de date a Bi­rou­lui de Credit. Cum aş putea să scap de aceste probleme?“
Este un exemplu de apel disperat al unuia dintre cli­en­ţii supraîndatoraţi ai băn­cilor care au ajuns să nu-şi mai poată plăti ratele. „N-aş pu­tea spune că există un nu­măr în­grijorător de persoa­ne în a­ceastă situaţie, în­să sunt des­tu­le cazuri, mo­ti­vele fiind mul­tiple“, spune Dana Deme­trian, director e­xecutiv Polul de administra­re gene­rală a reţelei la BRD.

Cine e de vină pentru supraîndatorare?
Este vorba, pe de o parte, de tendinţa multor persoane de a se supraîndatora, pe fondul exuberanţei din anii anteriori, când veniturile se majorau într-un ritm susţi­nut şi ni­meni nu credea că va ajunge în situaţia de a nu-şi putea ram­bursa împrumuturile. Cu toate că băncile nu permiteau un grad de în­datorare care să depăşească 70% din venituri, multe per­soa­ne au ajuns, prin contrac­tarea mai multor împrumuturi, de la instituţii de credi­tare diferite, să aibă de plătit rate egale sau chiar mai mari decât veniturile lu­na­re. A­cest lucru a fost posibil pentru că multe persoane nu au declarat existenţa credi­te­lor obţinute de la alte bănci sau instituţii financiare ne­ban­ca­re (IFN-uri), pentru a pu­tea să împrumute sume cât mai mari.
Pe de altă parte, nici băn­ci­le nu au controlat eficient gra­dul de îndatorare. Abia din 2007 acestea au început să ra­porteze masiv, la Biroul de Credit, informaţii cu pri­vire la situaţia gradului de în­da­to­­rare a clienţilor, aşa-nu­mi­tele date pozitive, nu doar si­tuaţia întârzierilor de peste 30 de zile la plata ratelor.
Şerban Epure, directorul Biroului de Credit, spune că sistemul de raportare a date­lor pozitive a mai limitat to­tuşi impactul majorării dato­ri­ilor. „Cu toate că băncile au început să transmită masiv informaţiile pozitive abia din 2007, sistemul fiind im­ple­men­tat la mijlocul lui 2005, am reuşit să evităm astfel fe­nomenul de supraîn­datorare a multor clienţi, pentru că s-au înregistrat multe cazuri în care o singură persoană reu­şea să ob­ţină de la o serie de bănci două, trei sau chiar mai multe credite“, explică Epu­re. Totuşi, înscrierea datelor po­zitive s-a realizat progresiv, pe parcursul ultimilor doi ani, astfel că băncile nu au putut să-i verifice pe toţi cei îndatoraţi la alte bănci.

Reeşalonarea necesită un exerciţiu de sinceritate
Criza economică, prin de­valorizarea monedei na­ţio­­na­le şi scăderea venitu­rilor, scoa­te acum la iveală efectele supraîndatorării. „Prin­tre cei mai afectaţi se află cei care, după contrac­tarea unui credit bancar, au apelat şi la alte ins­tituţii de credit, precum IFN-urile, ale căror costuri şi pena­­lizări sunt uriaşe“, spune Dana Demetrian. Pentru că mulţi nu-şi mai pot plăti ra­te­le, ajung pe lista rău-platnici­lor de la Biroul de Credit şi ast­fel situaţia se complică. To­tuşi, bancherii spun că sunt dispuşi să-i ajute şi pe aceş­tia, prin refinanţarea şi res­tructu­rarea creditelor cu probleme.
„Nu este adevărat că o persoană ajunsă la Biroul de Cre­dit nu mai poate obţine o refinanţare sau o restructurare. Totul depinde de dis­ponibilitatea debitorului de a-şi de­cla­ra toate datoriile şi de a găsi o modalitate de a le rambursa“, adaugă repre­zen­tanta BRD. Aceasta precizează că se pot găsi diverse soluţii, precum a­cordarea unei perioade de gra­ţie, timp în care se poate plăti mai puţin, sau reduce­rea ra­tei prin prelungirea pe­rioa­dei de creditare. Cu atât mai mult cu cât Biroul de Cre­dit a lansat în acest an un sistem de scoring, cu note între 300 şi 850, care arată probabilitatea ca o persoană fizică să-şi plătească în viitor ratele la timp.


Restanţele la credite au explodat
Valoarea creditelor acordate populaţiei şi scoase de bănci la co­lectare, prin departamentele proprii sau instituţii de recuperare specializate, a ajuns la 40,5 milioane de euro la finalul lunii septembrie, dublu faţă de luna precedentă şi de aproape şase ori mai mult decât în aceeaşi lună a anului precedent. În acelaşi timp, restanţele de peste 90 de zile la achitarea ratelor au ajuns la 450 de milioane de euro, de trei ori mai mult faţă de septembrie 2008.