Mario Reading: „După Nostradamus, lumea nu se va sfârşi înainte de anul 7.000 d.H.”

de Radu Rizea in Cultura pe 11 Decembrie 2009, 19:14

  • print
  • rss

„Săptămåna Financiară oferă cititorilor săi, din 21 decembrie, ultima carte scrisă de Mario Reading: romanul „Nostradamus misterul catrenelor pierdute“

Dintre miile de cărţi, documentare, filme şi cer­cetări mai mult sau mai puţin ştiinţifice care au studiat viaţa şi scrierile lui Nostradamus, ope­rele lui Mario Reading se detaşează vizi­bil. Por­nind de la indexul catrenelor acestui personaj mitizat în timpul „nebu­niei sfârşitului lumii”, Reading des­coperă că cifrele îndelung ignorate fac trimitere directă către datele istorice exacte ale e­venimentelor, trecute sau viitoare, care fac obiectul previziunilor. După ce cartea sa a deve­nit unul dintre bestseller-urile „Săptămânii Financiare”, Mario Rea­ding se prezintă cititorilor într-un interviu în exclusivitate.

Deşi aţi străbătut un drum incredibil de bă­tă­torit, aţi reuşit să scrieţi ceva care să nu intre în categoria „încă o carte despre Nostra­damus”, dezvoltând un sistem de interpretare a datelor original. Cum de nu a făcut-o nimeni până acum? Aveţi un background matema­tic, v-a inspirat Cabala - în care Nostradamus era un expert?
Cred că foarte mulţi s-au preocupat mai mult de acurateţea traducerilor, apoi s-au căz­nit să dea o interpretare catrenelor, iar indexul de date a fost, probabil, luat drept o sim­plă metodă de nume­ro­ta­re, de marcare a catrenelor. Din fericire, mi-am petrecut o mare parte din copilărie în su­dul Franţei, apoi am studiat franceza veche, deci nu am întâmpinat această problemă. Nu pot să spun că am avut vreo­dată o înclinaţie deose­bi­tă către matematică, nici nu am aplicat vreun principiu al studiilor cabalistice în aşeza­rea într-o anumită coerenţă a ca­trenelor. Pur şi simplu, ide­ea mi-a venit din senin, aşa cum vin multe idei care se do­vedesc, mai târziu, impor­tan­te. Oricum, mie mi se pă­rea destul de ciudat ca cifrele să nu aibă o anumită semnifica­ţie şi, deja de ceva vreme, în­ţelesesem că aceste catrene cons­truiesc grupuri, cores­pon­denţe, unul se naşte din altul, sunt teme recurente ca­re nu sunt scrise la rând. Se ştie că Nostradamus era un în­­­văţat al vremii lui… acele cifre nu aveau de ce să fie pu­se acolo degeaba. Se mai ştie şi că intenţia sa a fost de a  scrie zece serii a câte 100 de ca­trene - centurii. Aşa că am luat, pur şi simplu, câte o ci­fră, am verificat unde apare, dacă există corelaţii şi am constatat că se verifică: de la date exacte ale unor evenimente pâ­­nă la gruparea pe teme - pen­tru că există teme cărora li se alocă mai mult de un ca­tren - totul a devenit coerent.

„Oamenii se împart în cei care au citit şi cei care nu au citit Nostradamus”
Cum aţi ajuns la Nos­tra­­damus, dintre toate temele în vogă astăzi?
Nu a existat niciun fel de premeditare, însă pare astăzi că era oarecum inevitabil. Cum spuneam, mi-am petrecut vacanţele din copilărie în Provence, relativ aproape şi de casa lui Nostradamus. În tim­pul studiilor m-am apro­piat nu doar de franceză, ci şi de franceza veche şi de latină, aveam un interes deosebit fa­ţă de istorie…

Ca tot ce se referă la con­spiraţii, la paranormal, la divinaţie, la ori­ce nu este la înde­mâ­na unei minţi obiş­nuite, Nostradamus ră­mâne un subiect care polari-zează. Cum au apre­ciat prietenii şi apro­pia­ţii dv. acest nou hobby?
Cred că oamenii se îm­part, mai degrabă, în cei care l-au citit şi cei care nu l-au citit pe Nostradamus. E simplu: cei care l-au citit şi au văzut cu ce acurateţe a prezis că un rege va fi decapitat de Parla­ment în 1649 - în momentul în care Nostradamus scria aceste lucruri, ele erau de neconceput, nu mai fusese nicio­dată un rege executat - apoi au legat această predicţie de Carol I, precum şi zeci de alte exemple, aceştia cred. Cei care nu au avut contact decât cu aspectele secundare, cu spe­culaţiile făcute pe margi­nea cărţilor lui - nu au cum să fie convinşi, pentru că văd doar nebunia unor oameni care au profitat de subiect.

Aţi avut, ca şi alţi autori de succes, vreo reacţie din partea Bisericii?
Nu, şi nici nu cred că ar fi avut vreun motiv să reac­ţio­neze. Oamenii Bisericii ştiu că Dumnezeu îi dă fiecăruia alte daruri. Dacă Dumnezeu a decis să-i dea acest dar lui Nos­tradamus… Oricum, vorbim despre un om cu credin­ţă, înmormântat într-o mâ­năs­tire franciscană.

Ca erudit al operei sale, cum credeţi că a fost Nos­tradamus capabil de atâtea previziuni? Ce avea el şi n-au avut alţii?
Nu cred că au existat alţii care să se preocupe atât de în­deaproape de acest subiect. E vorba şi despre o înţelegere a timpului destul de diferită. Nu doar că prezentul este în­tâl­nirea din trecut, ci şi că timpul este o spirală în care, parcurgând-o, ai ocazia să arunci o privire spre momen­te din trecut şi viitor. Nos­tra­damus practica o anumită sta­re, pe care o numea „deschi­de­re către neant”…

Un soi de practică şamanică?
Nostradamus era, cu siguranţă, un şaman, nu unul tra­diţional, preocupat exclusiv de grupul său social, ci unul înclinat spre universalitate. Doar că nu ar fi recunoscut-o niciodată, date fiind circum­stan­ţele religioase, apogeul Inchiziţiei… A şi susţinut, în repetate rânduri, că darul său nu este de la Dumnezeu, pentru a nu complica lucrurile cu Biserica.

Ziua de Apoi se amånă
Totuşi, este singurul cu asemenea perfor­man­ţe? Sau nu am aflat noi de alţii pentru că Nos­tradamus a intrat în marea maşinărie a marketingului?
Trebuie să ne amintim că Nostradamus are cele mai mari vânzări din lume, după Biblie. Sunt sigur că acest lu­cru nu ar fi fost posibil fără puterea sa unică, aceea care-l deosebeşte de ceilalţi care au încercat să se aventureze în această zonă. Este, din păcate, adevărat că ultimul secol i-a adus şi o notorietate mai pu­ţin dorită. A fost interpretat şi reinterpretat în zeci de feluri, a fost folosit cu intenţii vădit rele, de oameni răi în sine, a fost manipulat şi abuzat. De­spre el au fost scrise mai mul­te cărţi şi au fost făcute mai multe documentare decât de­spre orice alt personaj. Cali­ta­tea multora dintre ele a fost, din păcate, sacrificată în fa­voa­­rea spectaculosului, a ta­bloidului.

Era normal, cu toată isteria sfârşitului lumii… Apropo: ce spune Nostradamus? Murim toţi în 2012 sau mai avem de trăit?
Se pare că, până la  urmă, 2012 va fi un an de referinţă, în care se vor schimba lucruri importante. Însă în niciun caz nu e vorba de sfârşitul  lu­mii, cel puţin după catrenele lui Nostradamus. E drept, ca­trenele au profeţit că omeni­rea se îndreaptă spre pro­priul ei sfârşit, însă profeţiile merg până undeva spre anul 7.000 după Hristos… Cel pu­ţin după interpretarea pe ca­re am dat-o eu datelor.

Un european rătăcitor
„Britanic crescut în Franţa, cu influenţe germanice… nu mă pot considera altfel decât european”, spune Reading despre sine. Profesor de călărie în Africa de Sud, student în echitaţie pe cei mai buni cai din lume în Viena, jucător de polo în India, Franţa, Spania şi Dubai, mana­ger al unei plantaţii de cafea din Mexic, Mario Reading este un ade­­vărat „ce­tăţean al lumii”.
Iată câteva previziuni bazate pe sistemul său de interpretare a catre­ne­lor lui Nostradamus:
- „Al treilea Antichrist”, după Napoleon şi Hitler, aşteptat în 2035 şi care îşi va începe cariera devastatoare în jur de 2070, va fi, în fapt, un lider militar în timpul domniei căruia va izbucni un nou conflict global.
- Vor avea loc dezastre ecologice între 2016 şi 2017.
- Regele Charles al III-lea va abdica în 2022, la scurtă vreme după moartea reginei Elisabeta, iar monarhia britanică se va sfârşi în 2040.
- Anglia se va separa de Uniunea Europeană în 2060, însă Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord vor rămâne membre ale UE.
- O mare foamete va lovi lumea în 2067.
- Lumea va intra într-un război global în 2070.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Comentarii (2)

nu am nici un omentarium cartea e super : D

De andrei pe 15.02.2010 la 15:24

de ce ocoliti adevarul/?

De x pe 13.01.2010 la 12:01

Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net