Oficiul Naţional al Registrului Comerţului dă termene de soluţionare ale unei cereri de înfiinţare a unui punct de lucru pentru septembrie 2010!
Deblocarea situaţiei de la Oficiul Naţional al Re­gistrului Comer­ţu­lui pare din ce în ce mai în­de­părtată. Până la instalarea unui nou guvern, judecătorii vor continua protestul (evident că nu este vorba de gre­vă) şi vor acorda termene din ce în ce mai îndepărtate pentru orice solicitare a întreprin­zătorilor privaţi. În numai două săptămâni, termenele primite de la Registrul Comer­ţului pentru o simplă schimbare de sediu, o cesiune de ac­ţiuni sau o completare de o­biect de activitate s-au majorat de la 5-6 luni la 11-12 luni. Cum scopul scuză mijloacele, judecătorii speră ca mediul de afaceri să pună presiune pe Guvern (care Guvern?!) pentru a-i scuti de munca supli­men­tară depusă la ONRC. Ei exploatează o lacună legislativă: toate termenele sunt cal­cu­late de la data la care se pronunţă judecătorul (şi rezona­bi­le), dar pentru pronunţarea acestuia nu există stipulat niciun termen. Rezultatul este unul extrem de costisitor pentru firme.
La baza acestor termene stă Hotărârea Adunării Gene­rale a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Bucureşti nr. 6/2009, prin care au fost stabilite trei şedinţe de judecată pe săp­tămână şi „limitarea numă­ru­lui de cereri de în­re­gistrare“ ca­re pot fi soluţionate în ca­drul fie­cărei şedinţe la 50 de cereri de constituiri şi 100 de ce­reri de înscriere de men­ţiuni. În aceste con­diţii, în fie­care săptămână nu se pot so­lu­ţiona decât 450 de înregis­trări, în condiţiile în care se de­pun peste 400 de cereri zilnic. În acest ritm, cererile com­paniilor private din Bu­cu­reşti vor primi cât de curând termene sifi, pentru a-l cita pe preşedintele Băsescu: 2020, toamna.
Judecătorii nici măcar nu ascund şantajul la care supun Guvernul. Într-un răspuns dat Asociaţiei Romanian Bookma­kers, care cerea lămuriri cu pri­vire la circuitul, modul şi timpul de soluţionare al unor cereri, Consiliul Supe­rior al Ma­gistraturii a precizat că acesta este re­zultatul deciziei de continuare a demersurilor în vederea degrevării judecă­to­­rilor de activi­tă­ţile „non-ju­risdicţionale“, pentru „promo­va­rea unei soluţii legislative care să prevadă transfe­rul de atribuţii şi competenţe ale ju­decăto­rului delegat unor persoane cu calitate de registratori comerciali, limitând controlul justiţiei la posibilitatea exercitării unor căi de atac îm­po­triva actelor administrative, potrivit competen­ţelor genera­le ale instanţelor de judecată, context în care s-a apreciat că se impune trecerea taxelor ju­­diciare de timbru, aferente ac­ţiunilor în jus­tiţie, de la buge­tele locale în bugetele in­stan­­ţe­lor judecătoreşti“.