ONRC către firme: Ne auzim peste un an
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului dă termene de soluţionare ale unei cereri de înfiinţare a unui punct de lucru pentru septembrie 2010!
Deblocarea situaţiei de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pare din ce în ce mai îndepărtată. Până la instalarea unui nou guvern, judecătorii vor continua protestul (evident că nu este vorba de grevă) şi vor acorda termene din ce în ce mai îndepărtate pentru orice solicitare a întreprinzătorilor privaţi. În numai două săptămâni, termenele primite de la Registrul Comerţului pentru o simplă schimbare de sediu, o cesiune de acţiuni sau o completare de obiect de activitate s-au majorat de la 5-6 luni la 11-12 luni. Cum scopul scuză mijloacele, judecătorii speră ca mediul de afaceri să pună presiune pe Guvern (care Guvern?!) pentru a-i scuti de munca suplimentară depusă la ONRC. Ei exploatează o lacună legislativă: toate termenele sunt calculate de la data la care se pronunţă judecătorul (şi rezonabile), dar pentru pronunţarea acestuia nu există stipulat niciun termen. Rezultatul este unul extrem de costisitor pentru firme.
La baza acestor termene stă Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Bucureşti nr. 6/2009, prin care au fost stabilite trei şedinţe de judecată pe săptămână şi „limitarea numărului de cereri de înregistrare“ care pot fi soluţionate în cadrul fiecărei şedinţe la 50 de cereri de constituiri şi 100 de cereri de înscriere de menţiuni. În aceste condiţii, în fiecare săptămână nu se pot soluţiona decât 450 de înregistrări, în condiţiile în care se depun peste 400 de cereri zilnic. În acest ritm, cererile companiilor private din Bucureşti vor primi cât de curând termene sifi, pentru a-l cita pe preşedintele Băsescu: 2020, toamna.
Judecătorii nici măcar nu ascund şantajul la care supun Guvernul. Într-un răspuns dat Asociaţiei Romanian Bookmakers, care cerea lămuriri cu privire la circuitul, modul şi timpul de soluţionare al unor cereri, Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că acesta este rezultatul deciziei de continuare a demersurilor în vederea degrevării judecătorilor de activităţile „non-jurisdicţionale“, pentru „promovarea unei soluţii legislative care să prevadă transferul de atribuţii şi competenţe ale judecătorului delegat unor persoane cu calitate de registratori comerciali, limitând controlul justiţiei la posibilitatea exercitării unor căi de atac împotriva actelor administrative, potrivit competenţelor generale ale instanţelor de judecată, context în care s-a apreciat că se impune trecerea taxelor judiciare de timbru, aferente acţiunilor în justiţie, de la bugetele locale în bugetele instanţelor judecătoreşti“.
Abonează-te
la newsletter
Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!