După trei ani de creştere accelerată, piaţa laptelui începe să dea în clocot. Sunt elocvente procedurile de insolvenţă declanşate la Brailact, Gouda Gold şi Lumidan SRL, dar şi înmulţirea anunţurilor de vânzare a unor capacităţi de producţie, făcute chiar şi de companii multinaţionale. Cea mai bună dovadă vine însă dinspre cei aproximativ 90 de procesatori independenţi care şi-au dezvoltat capacităţi de producţie nou-nouţe prin programul SAPARD şi cărora, acum, criza le ameninţă afacerile în care au investit circa 200 de milioane de euro.
În primul trimestru al anului, scăderea pieţei cu aproape 20% a adus dificultăţi pentru ma­jo­ritatea procesatorilor mici şi mij-locii. „Pentru companii­le inde­pen­dente mici, care nu au ca posibi-litate de finanţare conturile unei com­panii-mamă, cum este ca­zul multinaţionalelor şi companii­lor in­tegrate, singura posibilitate de finan­ţa­re a operaţiunilor de producţie este creditul bancar. Cum cri­za a su­grumat creditarea, solu­ţi­ile viabile pentru reducerea pier­de­rilor companiilor mici şi mijlocii cu probleme sunt asocierea, fuziunea, respectiv vânzarea“, a declarat pentru SFin Va­lentin Blănaru, director al Asocia-ţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). Iar eve­nimentele din ultima perioadă îi dau dreptate. Astfel, reprezentativă este intrarea pe piaţa laptelui a fondului american de investiţii Sig­maBla­yzer, care a achiziţionat, pentru circa 20 de mi­lioane de euro, compania rezultată după preluarea de către Covalact a firmelor Primu­lact Harghita şi Lac­tate Harghita. Un alt exemplu este cel al produ­că­to­rului de lactate Big Family din Te­leorman care, fără a avea proble­me de lichidităţi pentru susţinerea pro­ducţiei, a fost nevoit să intre într-o asociere cu produ­că­to­rul de mezeluri Angst pentru a-şi reteh­no­lo­giza liniile de fabricaţie. „Eu sunt partener în compania Big Family de mai multă vreme. Fabrica nu este mare, procesează aproximativ 8.000 de litri de lapte pe zi. Este adevărat că vreau să devin majoritar în această societate, însă nu pot spu­ne deocamdată cât va însemna din punct de vedere financiar a­ceas­tă ma­jorare de acţionariat. Pot însă să vă spun că acum finanţez re­teh­nolo­gi­zarea şi modernizarea liniilor de fabricaţie. După ce se va încheia a­cest proces, o să tragem li­nie şi o să vedem cât voi prelua din acţiunile companiei“, a declarat pentru SFin Sorin Minea, directo­rul general al Angst, care deţi­ne circa 20% din tota­lul acţiunilor.

Primele trei insolvenţe
„Semnalul pe care piaţa laptelui îl transmite acum tuturor jucăto­ri­lor este intrarea într-un amplu proces de coagulare“, spune Valentin Blă­na­ru. „Se poate vorbi despre in­trarea într-o etapă de reaşezare, care va a­du­ce maturizarea pieţei, în ansamblul ei, şi a producă­to­ri­lor, în parti­cu­lar. Până acum am în­registrat deja deschiderea procedurii de insolven­ţă la trei producă­tori din acest sector, dintre care se detaşează insolvenţa companiei Brailact, proprietarul măr­cii Bre­nac, dar şi cele care vi­zea­ză produ­cătorul sibian de brânzeturi Gouda Gold ori procesatorul de lapte bis­triţean G&B Lumidan SRL“, a continuat Blănaru.
În opinia reprezentantului pa­tro­natului APRIL, apariţia insol­ven­­ţe­lor este primul pas care in­di­că o rea­şezare sectorială, dar nu sin­gu­rul. Fu­ziunile şi achiziţiile, atât cele care s-au finalizat deja, cât şi cele care au demarat sau sunt în pregătire arată că piaţa laptelui a ajuns la tempera-tu­ra de fierbere. Se vor înmulţi, de asemenea, nu­mărul operaţiunilor de vânzare. Pa­tronatul APRIL re­mar­că deja nu­mărul tot mai mare de voci din sector care spun că au în vedere vân­za­rea companiilor pe ca­re le ope­rează. „Anunţuri de vânzare vin in­clusiv din zona multina­ţio­nalelor, care încearcă să-şi redimensioneze operaţiunile şi vor să scape de capa­cităţile inutile sau neproductive“, a precizat Blănaru.

Fabricile finanţate prin SAPARD, în pericol
Lipsa de finanţare pe care o re­-s­imt din plin micii procesatori de lap­te va avea repercusiuni şi a­su­pra investiţiilor finanţate în ul­timii ani de Uniunea Europeană, prin programul SAPARD. „La a­ceastă oră, pe pia­ţă activează între 80 şi 90 de compa-nii ultramoderne de procesare a lap­te­lui, ridicate cu fonduri SAPARD. Din nefericire pentru aceste compa­nii, care au o ca­pacitate de procesare cuprinsă în­tre 10.000 şi 30.000 litri de lapte zilnic, lipsa finanţării le va obliga să se îndrepte spre asociere ori să ac­cepte fuziuni pentru a rezis­ta. Altă alternativă nu există“, sus­ţi­ne re­prezentantul patronatului APRIL.
Top Brand Distribution, a doua com­panie de pe piaţa de distribuţie FMCG (Fast Movind Consumer Goods), cu afaceri de peste 140 de mi­lioane de euro pe primul semestru din 2009, a înţeles această oportuni­ta­te şi a intrat în parteneriat cu pro­ce­satorul Master House Group (MHG), companie ridicată din fonduri SAPARD de palestinianul Abu Wakid Darwish şi de soţia sa. Pen­tru că fondurile nu au acoperit şi inves­ti­ţiile de vânzare şi de marke­ting, MHG a înce­put să resimtă pro­ble­me­le de finan­ţa­re. Salvarea a venit de la Top Brand Distribution, evitân­du-se astfel încă un faliment pe această piaţă.
Potrivit reprezentantului asocia­ţiei patronale, în situaţia celor de la Master House Group se află majoritatea investiţiilor SAPARD. În medie, cele aproximativ 90 de fabrici ridicate prin acest program au o valoare de circa 2,5 milioane de euro. Iar „în joc sunt investiţii ca­re valorează cir­ca 200 de milioa­ne de euro“, preci­zează Valentin Blă­naru, care remar­că şi faptul că anul 2010 va fi marcat de asocieri, fuziuni, dar şi achiziţii.
Anul acesta a pus capăt unei pe­rioade de trei ani de creştere accele­ra­tă pe piaţa de procesare a laptelui în România. 2008 a fost de departe cel mai bun an din ultima perioadă, piaţa ajungând la o valoa­re totală de circa 1,1 miliarde de eu­ro. Pentru 2009, patronatul din sector aprecia­ză o stagnare a pieţei la valoarea ce­lei de anul trecut, iar pentru 2010 se preconizează o creş­tere cu 1,5%.