Potrivit unui proiect de modificare a normelor de aplicare a Codului Fiscal, publicat recent de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), plafonul lunar neimpozabil, de 1.000 de lei, pentru veniturile din pensii, se va aplica cumulat, la sumele primite din sistemul public de pensii plus cele primite ca urmare a participării la fondurile de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II), restul urmând a fi impozitat cu cota unică de 16%. Nu se spune însă nimic despre impozitarea sau neimpozitarea beneficiilor rezultate din participarea la fonduri de pensii private facultative (pilonul III).
Surse din piaţa financiară afirmă că, de la debutul celor două sisteme de pensii private - obligatorii (pi­lonul II) şi facultative (pilonul III) -, administratorii de fonduri au plătit beneficii totale de circa 150.000-200.000 de lei, pentru un număr de 200-250 de participanţi la fonduri.
Aceste beneficii au fost acordate sub formă de plăţi unice ale acti­velor nete acumulate, iar cei care le-au primit sunt moştenitori ai participanţilor care au decedat, per­soane care şi-au pierdut total ca­pacitatea de muncă, fiind încadrate în gradele de invaliditate I şi II, sau persoane care s-au pensionat la vârs­te relativ reduse, după stagii de cotizare în sistemul public efectua­te în condiţii dificile de muncă.
Problema este că, în prezent, în privinţa regimului de impozitare a acestor plăţi de beneficii, care re­prezintă sume cuvenite din pensii, vidul de reglementare este total: Co­dul Fiscal nu le menţionează, iar o lege de plată a pensiilor private, care să reglementeze şi modalitatea de impozitare a acestora, ar urma să fie adoptată abia anul viitor.

Soluţii fiscale individuale, la 1.000 de euro bucata
În aceste condiţii, susţin sursele citate, administratorii de fonduri de pensii private, atât obligatorii, cât şi facultative, care au plătit res­pectivele beneficii participan­ţilor sau moştenitorilor acestora, s-au gă­sit în următoarea dilemă: aceste beneficii se supun sau nu impozi­tării? Iar dacă da, în ce fel? „Ad­mi­nistratorii de fonduri de pensii au solicitat Agenţiei Naţionale de Ad­ministrare Fiscală (ANAF) lămuriri oficiale cu privire la această ches­tiune încă din luna mai a acestui an, însă nu au primit niciun răs­puns”, spun sursele noastre.
Astfel, companiile de pensii ca­re au avut de plătit beneficii au decis să reţină, preventiv, la sursă, un impozit de 16% din plăţile res­pective, aplicând prevederea din Co­dul Fiscal care spune că orice plă­titor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reţi­ne şi de a-l vira la bugetul de stat. Însă, potrivit legislaţiei pensiilor de stat, cota unică de 16% se aplică doar pensiilor lunare mai mari de 1.000 de lei, acesta fiind plafonul neimpozabil stipulat în Codul Fis­cal, în timp ce sumele unice (nu lu­nare) plătite de administratorii de fonduri nici măcar nu ajungeau, în cele mai multe din cazuri, la acest cuantum.
În lipsa unui răspuns oficial la nivel de piaţă, unii administratori de fonduri au decis să solicite ANAF soluţii fiscale individuale anticipate, pentru a afla, în acest mod, cum trebuie să se raporteze şi ce trebuie să facă, din punct de vedere fiscal, cu beneficiile plătite participanţilor şi moştenitorilor acestora. Prin intermediul soluţiei fiscale anticipate, ANAF stabileşte, la cererea contribuabilului, struc­tu­ra şi cuantumul obligaţiilor buge­tare datorate statului de respectivul contribuabil, ca urmare a desfăşu­rării unei activităţi producătoare de venituri. Tariful stabilit pentru e­miterea unei soluţii fiscale este echi­valentul în lei a 1.000 de euro.

Autorităţile n-au luat în calcul pilonul III
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat recent, pe site-ul său, un proiect de Hotărâre de Gu­vern pentru modificarea şi comple­tarea normelor metodologice de a­plicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, care aduce puţină lumină, chiar dacă nu suficientă, în domeniul impozitării veniturilor cuvenite ca urmare a contribuţiilor plătite la fonduri de pensii private. Astfel, proiectul stipulează că „la sta­bilirea impozitului datorat pentru sumele primite ca urmare a par­ticipării la fondurile de pensii administrate privat, potrivit Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, se va a-corda un singur plafon neimpoza­bil lunar de 1.000 de lei aferent su­mei determinate din cumularea a­cestora cu cele primite din sistemul public”.
Pe lângă faptul că această preve­dere din proiect nu poate fi aplica­tă până când Hotărârea de Guvern nu va fi efectiv adoptată, mai apar două probleme. Una dintre ele este aceea că proiectul nu spune nimic despre impozitarea sumelor cuve­nite ca urmare a participării la fonduri de pensii private facultative. Iar cea de-a doua se referă la aplicabilitate: pentru a şti cât să reţină şi să vireze la buget din activul net al participanţilor, administratorii pi­lo­nului II ar trebui să ştie ce sume li se cuvin respectivelor persoane, atât din sistemul public de pensii, cât şi de la pilonul III, pentru a şti din ce sumă totală cumulată se sca­de plafonul de 1.000 de lei lunar şi cât le revine ca obligaţie din impo­zi­tul datorat statului.

Propunere de legiferare temporară
Astfel, spun sursele citate, ar fi mai firesc ca, până la apariţia legii de plată a pensiilor private, precum şi a unei reglementări fiscale unitare cu privire la fiscalitatea ve­niturilor din pensii, sumele plătite ca beneficii de la piloanele I, II şi III să fie impozitate separat, aplicân­du-se fiecărei categorii plafonul de 1.000 de lei lunar. Cu alte cuvinte, o persoană poate încasa beneficii de la o singură pensie de stat, de la un singur fond de pensii private obli­ga­torii, însă, totodată, de la mai multe fonduri de pensii facultative, gestionate de administratori di­feriţi.
În aceste condiţii, pensia pu­blică, plata încasată de la pilonul II, ca şi fiecare din plăţile încasate de la fonduri de pilon III ar urma să fie impozitate separat, cu aplicarea plafonului lunar de 1.000 de lei, pentru ca fiecare administrator de fonduri de pensii private să aibă posibilitatea efectivă de a reţine la sursă şi de a vira la buget impozitul pe plăţile pe care le efectuează. De reţinut că, în special la pilonul II, o bună perioadă de timp de acum în­colo, fondurile de pensii nu vor e­fectua decât plăţi unice, pentru moştenitori ai participanţilor decedaţi şi pentru persoane pensionate pe caz de invaliditate, dat fiind că vârsta maximă până la care se poa­te intra în sistem (care a debutat anul trecut) este de 45 de ani, ceea ce înseamnă că participanţii mai au mult până să iasă la pensie.

Efecte foarte diferite pentru beneficiari
Cele două sisteme posibile de im­pozitare a veniturilor din pensii de la piloanele I, II şi III, respectiv aplicarea cumulată sau defalcată a plafonului lunar de 1.000 de lei, ar avea efecte extrem de diferite în pla­nul costurilor financiare ale be­neficia­rilor. Aşa cum SFin arăta în­că de anul trecut, într-un articol, potri­vit unor calcule efectuate de ING Fond de Pensii, pentru obţi­ne­rea de venituri lunare cumulate din pensii (pilonul I + II + III) de 1.000 de euro, este nevoie de un salariu brut lunar de 1.680 de euro şi o contribuţie lunară la fonduri de pensii facultative de 100 de eu­ro. Simularea estimativă realizată de companie arăta că, în aceste con­diţii, pensia de stat poate ajunge la 400 de euro, cea privată obligatorie la 198 de euro, iar cea facultativă - la 400 de euro.
Astfel, dacă deducerea de 1.000 de lei (echivalentul a aproximativ 235 de euro, pentru simplificare) se va acorda separat pe fiecare tip de pensie, atunci impozitul pe venit s-ar ridica la suma de 52,8 euro lunar (633,6 euro pe an), întrucât impozi­tul de 16% s-ar aplica doar la suma impozabilă de 165 de euro din pi­lonul I şi la cea similară din pilo­nul III. În schimb, dacă deductibilitatea de 235 de euro ar fi valabilă pentru veniturile cumulate obţinu­te din însumarea tuturor celor trei tipuri de pensii, impozitul ar repre­zenta 16% din 763 euro, adică 122 de euro lunar, respectiv 1.465 euro pe an.


Prima pensie privată obligatorie s-a plătit în februarie
Primul pensionar al sistemului de pensii private obligatorii (pilonul II) a primit, în februarie anul acesta, suma acumulată în contul personal, într-o rată unică, după ce a contribuit la fondul de pensii doar câteva luni, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Plata a fost făcută de Generali Fond de Pensii, care administrează fondul Aripi, iar suma virată a fost de peste 400 de lei, fiind mai mare decât totalul contribuţiilor care au intrat în contul clientului în cele câteva luni de cotizare.
Dat fiind că nu există încă o lege de plată a pensiilor private obligatorii, plata sumei a fost reglementată printr-o decizie specială emisă în acest scop de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
„Primul beneficiar al sistemului de pensii private s-a pensionat la o vârstă relativ redusă. El a muncit în condiţii dificile şi s-a pensionat din sistemul public cu sta­giu complet de cotizare. La pilonul II, el a contribuit doar câteva luni, primind, pe 20 februarie, plata în sumă integrală a drepturilor sale din pilonul II de pensii private”, a anunţat, la acea dată, un comunicat al APAPR, care preciza că suma plătită nu este spectaculoasă, ea fiind proporţională cu contribuţiile efectuate de fostul angajat în doar câteva luni.