Invazie de vedete şi politicieni, expozanţi mai puţini, evenimente mai multe, preţuri relativ constante şi vânzări sporite la Târgul Internaţional de Carte
În perioada 25-29 noiembrie a avut loc, în pavilionul central de la Romexpo, Târgul Internaţional „Gaudeamus - Carte de învăţătură“. Au expus 385 de edituri şi organizaţii culturale (faţă de 400 în 2008), pe o suprafaţă de 14.000 de metri pătraţi. Numărul vizitatorilor a fost de aproximativ 110.000, mai mare decât la ediţia din 2008 (100.000 vizitatori), iar numărul evenimentelor specifice a fost de 530 (faţă de 400 anul trecut). Paradoxal, mai ales că suntem în perioadă de criză, vânzările de carte au crescut şi ele cu 25% faţă de ediţia de anul trecut.
Din capul locului, este necesară o precizare: conform declaraţiilor cvasiunanime ale editorilor expozanţi, preţurile cărţilor vândute la târg n-au crescut decât - în cazul reeditărilor - cu diferenţa evoluţiei euro în raport cu leul. Aşadar, creşterea de 25% a vânzărilor de carte este corectă indiferent de criteriile de evaluare (procente, lei, euro).
Salman Rushdie şi Herta Müller, în topul vånzărilor
Târgul Gaudeamus n-a fost însă doar un loc de expunere, promovare şi vânzare de carte, ci şi un spaţiu de „defilare“ a vedetelor TV într-un context select, ca şi unul de discretă campanie electorală. Politicienii şi vedetele şi-au dat seama, înaintea oamenilor de afaceri, de importanţa şi capitalul de imagine pe care-l oferă cultura, prin simpla apropiere a unei persoane de universul cărţii. Vedetele TV nu numai că vin la Târgul de carte, dar mai şi scriu cărţi. Volumul „Nişte răspunsuri“ de Mihaela Rădulescu s-a vândut în 3.000 de exemplare, clasându-se pe primul loc, alături de bestsellerul „Gargui“ al canadianului Andrew Davidson. Ambele cărţi au apărut la Polirom. Şi tot la Polirom s-au editat şi cărţile clasate pe locul al doilea al vânzărilor de la Gaudeamus: „Seducătoarea din Florenţa“ şi „Versetele satanice“ de Salman Rushdie, ambele cu câte 2.200 de exemplare vândute. Pe locul al treilea s-a situat „Leonardo da Vinci. Viaţa şi opera“, album apărut la Editura Adevărul (1.795 de exemplare), iar pe locul al patrulea, cu 1.500 de exemplare vândute, cele trei cărţi ale Hertei Müller, laureata Premiului Nobel: „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul“, „Animalul inimii“ şi „Regele se-nclină şi ucide“ (Editura Humanitas). S-au mai vândut, la niveluri spectaculoase: „Istoria lui Dumnezeu“ de Karen Armstrong - Editura Nemira (1.080 de exemplare), „Mulţumesc pentru amintiri“ de Cecilia Ahern (Editura All), „Prin perdea“, de Aurora Liiceanu (Editura Polirom), Trilogia „Mi-llennium“ de Stieg Larsson (Editura TREI) - câte 1.000 de exemplare fiecare, „Enciclopedia Concisa Brita-nnica“ - Editura Litera, „Tunele 3. În cădere liberă“ de Roderick Gordon şi Brian Williams - Editura Corint Junior (câte 900 de exemplare), „Supleantul“ de Petru Popescu - Editura Curtea Veche (850 de exemplare).
Cultura
Într-un guvern, Ministerul Culturii reprezintă interfaţa politică a identităţii unui popor. Este punctul nevralgic al prezenţei unui stat în Uniunea Europeană şi în lume. Până acum,...
Războiul dintre generaţia “noului val” din cinematografia românească şi cei numiţi de ei “dinozauri” sau “expiraţi” a început acum 20 de ani şi...
Una dintre cele mai mari aberaţii legislative este pe cale de a ajunge pe masa de lucru a Camerei Deputaţilor. E vorba despre proiectul de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de...
Totul se reinventează, totul se reconceptualizează. Chiar şi de sărbători. Mai ales de sărbători. Şi mai ales când e vorba de cea mai lungă lună a cadourilor: martie. O lună dedicată...
Am abordat recent un fenomen care se tot întâmplă, din 1990 încoace, în spaţiul cultural urban, în special în Bucureşti. Şi anume „cultura de...
Politichie şi VIP-uri la stand
Emil Boc, care a participat la deschiderea oficială a Târgului de carte Gaudeamus, alături de ministrul culturii şi de ambasadorii Franţei şi Italiei, a crescut cota vânzărilor cu 400 de lei, cumpărând 20 de cărţi şi CD-uri, printre care „Istoria Europei de Est“, un roman de Herta Müller şi „Jurnalul fericirii“ de Nicolae Steinhardt. „Pentru mine, într-un oraş sunt importante bibliotecile şi librăriile - a spus Theodor Paleologu, (încă) ministru al culturii. Ar trebui redus TVA-ul la carte, aşa cum se practică în străinătate“. Nu e clar cui se adresa, căci aceste cuvinte păreau o propunere pentru ministrul culturii…
După lăsarea la vatră din politică, Ion Iliescu s-a dedicat unor activităţi ceva mai utile, cum ar fi lupta împotriva fenomenului încălzirii globale şi nobila îndeletnicire a scrisului. Pe 27 noiembrie, domnia sa şi-a lansat la Gaudeamus cartea „România şi lumea la confluenţa secolelor XX-XXI“, în prezenţa unui auditoriu de 150 de oameni. Cartea a apărut, evident, la Editura Tehnică.
De asemenea, Andreea Marin Bănică şi-a lansat cartea - „Preţuieşte viaţa“ -, apărută la Editura Tritonic, în prezenţa unui public numeros.
Nicolae Manolescu şi-a sărbătorit aniversarea de 70 de ani de viaţă chiar la Gaudeamus, ocazie cu care şi-a lansat volumul de memorii „Viaţă şi cărţi. Amintirile unui cititor de cursă lungă“. I s-a făcut cadou şi o carte colectivă, un fel de „Omagiu“, semnată de Ion Bogdan Lefter şi Călin Vasile, intitulată „Manolescu - 70“. În final, Manolescu le-a dat omagiatorilor o temă de gândire: „Dacă mă enervaţi, vin şi la o sută, câţi are maică-mea peste cinci zile“.
Grigore Arsene: „Criza este, în mare măsură, o vină a statului“
Una dintre vedetele reale ale Târgului Gaudeamus a fost Misha Glenny, prezent la lansarea cărţii sale „McMafia. Crime fără frontiere“, editată de Curtea Veche împreună cu „Săptămâna Financiară“. A fost una dintre cele mai bine vândute cărţi ale editurii (aproximativ 300 de exemplare), alături de „Supleantul“ lui Petru Popescu (850 de exemplare), „Un pământ nou“ de Eckhart Tolle (430 de exemplare), „Lebăda Neagră“ de Nassim Nicholas Taleb (320 de exemplare), „După-amiaza unui faun“ de Adolfo Bioy Casares (300 de exemplare). „Vânzările din acest an le-au depăşit cu mai bine de 15 procente pe cele de anul trecut - spune Grigore Arsene, directorul general al Editurii Curtea Veche. Asta îmi întăreşte convingerea că publicul cititor există, că românii sunt în continuare interesaţi de cărţi şi că, în principiu, problemele pieţei de carte ţin de reglementările existente în acest domeniu. Criza ce se resimte în această perioadă pe piaţa de carte este, în mare măsură, o vină a statului, care a decis să retragă sprijinul indirect pe care ar trebui să-l ofere în continuare celor ce îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu“. Editura Litera a fost, şi ea, una dintre cele mai pregnante prezenţe editoriale la Gaudeamus: 400 de titluri din bine-cunoscutele colecţii de enciclopedii, dicţionare, cărţi pentru copii, cărţi practice sau cărţi de călătorie, cu promoţii speciale şi discounturi de la 30% până la 50% şi cu o tombolă care a trimis pe unul dintre clienţii Litera într-o vacanţă la Praga (două persoane). Printre cele mai vândute cărţi ale editurii s-au numărat „Enciclopedia Concisa Britannica“ (900 de exemplare), „Semnul“ de P.C. Cast şi Kristin Cast (700 de exemplare), „Marea carte a jocurilor minţii“ (600 de exemplare), „Noul dicţionar universal al limbii române“ (300 de exemplare) etc.
„Vorbitorul“ din cobză
O mică lecţie de marketing cultural a fost etalată la standul Editurii Sapnaa Art. Deşi specializată pe cultură indiană, această tânără editură publică şi literatură din alte zone. Una dintre cărţile lansate la Gaudeamus a fost „Geto-dacii din bazinul superior şi mijlociu al râurilor Dâmboviţa şi Ialomiţa“, titlu total neatractiv pentru cititorii obişnuiţi (autor: Eugen Roşu). Şi totuşi lansarea a beneficiat de o asistenţă numeroasă, culoarul de trecere din faţa standului fiind practic blocat. Motivul: un cobzar îmbrăcat în ipingea roşie cânta de se auzea până în parcare. Numele cobzarului: Ion Creţeanu din Voineasa. Argumentul acestei insolite prezenţe la lansare a fost originea arhaică a instrumentului (care este, de fapt, lira tracă) şi vechimea câtorva piese interpretate (una a fost cântată în modul frigian). Unii au făcut fotografii cu „dacul în ipingea“, iar Deutsche Welle i-a înregistrat toată prestaţia. În concluzie, Târgul Internaţional de Carte „Gaudeamus“ a pus în evidenţă următorul paradox: criza economică se accentuează, vânzarea de carte creşte. Este un fel de paradox al disperării, care începe să se manifeste din ce în ce mai pregnant pe anumite porţiuni din domeniul culturii.