În perioada 25-29 noiembrie a avut loc, în pavilionul central de la Romexpo, Târgul Internaţional „Gaudeamus - Carte de învăţătură“. Au expus 385 de edituri şi organizaţii culturale (faţă de 400 în 2008), pe o suprafaţă de 14.000 de metri pătraţi. Numărul vizitatorilor a fost de aproximativ 110.000, mai mare decât la ediţia din 2008 (100.000 vizitatori), iar numărul evenimentelor specifice a fost de 530 (faţă de 400 anul trecut). Paradoxal, mai ales că suntem în perioadă de criză, vânzările de carte au crescut şi ele cu 25% faţă de ediţia de anul trecut.
Din capul locului, este ne­ce­sară o precizare: conform declaraţiilor cvasiuna­nime ale editorilor ex­po­zan­ţi, preţurile cărţilor vândute la târg n-au crescut decât - în cazul ree­di­tă­rilor - cu diferenţa evoluţiei euro în raport cu leul. Aşadar, creş­terea de 25% a vânzărilor de carte este co­rectă indiferent de criteriile de eva­luare (procente, lei, euro). 

Salman Rushdie şi Herta Müller, în topul vånzărilor
Târgul Gaudeamus n-a fost însă doar un loc de expunere, promo­va­re şi vânzare de carte, ci şi un spa­ţiu de „defilare“ a vedetelor TV în­tr-un context select, ca şi unul de discretă cam­panie electorală. Poli­ti­cienii şi vedetele şi-au dat seama, înaintea oamenilor de afaceri, de importanţa şi ca­pitalul de imagine pe care-l oferă cultura, prin simpla apropiere a unei persoane de universul cărţii. Vede­te­le TV nu numai că vin la Târgul de carte, dar mai şi scriu cărţi. Vo­lumul „Nişte răs­punsuri“ de Mi­ha­ela Rădu­lescu s-a vândut în 3.000 de exemplare, cla­sându-se pe primul loc, ală­turi de bestsellerul „Gargui“ al canadianului Andrew Davidson. Ambele cărţi au apărut la Polirom. Şi tot la Polirom s-au editat şi cărţile clasate pe locul al doilea al vânzări­lor de la Gaudeamus: „Seducătoarea din Flo­renţa“ şi „Versetele satanice“ de Salman Rushdie, ambele cu câte 2.200 de exemplare vândute. Pe lo­cul al treilea s-a situat „Leonardo da Vinci. Viaţa şi opera“, album apărut la Editura Adevărul (1.795 de exemplare), iar pe locul al patrulea, cu 1.500 de exemplare vândute, cele trei cărţi ale Hertei Müller, laureata Pre­miului Nobel: „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul“, „Animalul ini­­mii“ şi „Regele se-nclină şi ucide“ (Editura Humanitas). S-au mai vân­dut, la niveluri spectaculoase: „Isto­ria lui Dumnezeu“ de Karen Arms­trong - Editura Nemira (1.080 de e­xem­plare), „Mulţumesc pentru a­min­tiri“ de Cecilia Ahern (Editura All), „Prin perdea“, de Aurora Liicea­nu (Editura Polirom), Trilogia „Mi­-l­le­nnium“ de Stieg Larsson (Editura TREI) - câte 1.000 de exemplare fie­care, „Enciclopedia Concisa Brita­­­-n­nica“ - Editura Litera, „Tunele 3. În cădere liberă“ de Roderick Gordon şi Brian Williams - Editura Corint Ju­nior (câte 900 de exemplare), „Su­pleantul“ de Petru Popescu - Editura Curtea Veche (850 de exemplare).

Politichie şi VIP-uri la stand
Emil Boc, care a participat la des­chi­derea oficială a Târgului de carte Gaudeamus, alături de minis­trul culturii şi de ambasadorii Fran­ţei şi Ita­liei, a crescut cota vân­ză­ri­lor cu 400 de lei, cumpărând 20 de cărţi şi CD-uri, printre care „Isto­ria Europei de Est“, un roman de Herta Müller şi „Jur­nalul fericirii“ de Nicolae Stein­hardt. „Pentru mi­ne, într-un oraş sunt importante biblio­tecile şi li­bră­riile - a spus Theo­dor Paleologu, (încă) ministru al cultu­rii. Ar trebui re­dus TVA-ul la carte, aşa cum se practică în străi­nă­tate“. Nu e clar cui se a­dresa, căci aceste cu­vinte păreau o pro­­­punere pentru ministrul culturii…
După lăsarea la vatră din politi­că, Ion Iliescu s-a dedicat unor activi­tăţi ceva mai utile, cum ar fi lupta îm­­potriva fenomenului încălzirii globale şi nobila îndeletnicire a scri­su­lui. Pe 27 noiembrie, domnia sa şi-a lansat la Gaudeamus cartea „Ro­mâ­nia şi lumea la confluenţa secole­lor XX-XXI“, în prezenţa unui auditoriu de 150 de oameni. Cartea a apă­rut, evident, la Editura Tehnică.
De asemenea, Andreea Marin Bănică şi-a lansat cartea - „Preţuieşte viaţa“ -, apărută la Editura Tritonic, în prezenţa unui public numeros.
Nicolae Manolescu şi-a sărbătorit aniversarea de 70 de ani de viaţă chiar la Gaudeamus, ocazie cu care şi-a lansat volumul de memorii „Via­ţă şi cărţi. Amintirile unui cititor de cursă lungă“. I s-a făcut cadou şi o car­te colectivă, un fel de „Omagiu“, semnată de Ion Bogdan Lefter şi Că­lin Vasile, intitulată „Manolescu - 70“. În final, Manolescu le-a dat omagiatorilor o temă de gândire: „Dacă mă enervaţi, vin şi la o sută, câţi are maică-mea peste cinci zile“.

Grigore Arsene: „Criza este, în mare măsură, o vină a statului“
Una dintre vedetele reale ale Târ­gului Gaudeamus a fost Misha Gle­nny, prezent la lansarea cărţii sale „McMafia. Crime fără frontiere“, e­di­tată de Curtea Veche împreună cu „Săptămâna Financiară“. A fost una dintre cele mai bine vândute cărţi ale editurii (aproximativ 300 de e­xem­plare), alături de „Supleantul“ lui Petru Popescu (850 de exempla­re), „Un pământ nou“ de Eckhart Tolle (430 de exemplare), „Lebăda Neagră“ de Nassim Nicholas Taleb (320 de exemplare), „După-amiaza u­nui faun“ de Adolfo Bioy Casares (300 de exemplare). „Vânzările din acest an le-au depăşit cu mai bine de 15 procente pe cele de anul trecut - spune Grigore Arsene, directorul ge­neral al Editurii Curtea Veche. Asta îmi întăreşte convingerea că publi­cul cititor există, că românii sunt în continuare interesaţi de cărţi şi că, în principiu, problemele pieţei de carte ţin de reglementările existente în acest domeniu. Criza ce se resimte în această perioadă pe piaţa de carte este, în mare măsură, o vină a statului, care a decis să retragă sprijinul indirect pe care ar trebui să-l ofere în continuare celor ce îşi desfăşoară ac­tivitatea în acest domeniu“. Editu­ra Litera a fost, şi ea, una dintre cele mai pregnante prezenţe editoriale la Gaudeamus: 400 de titluri din bine-cunoscutele colecţii de enciclopedii, dicţionare, cărţi pentru copii, cărţi practice sau cărţi de călătorie, cu promoţii speciale şi discounturi de la 30% până la 50% şi cu o tombolă care a trimis pe unul dintre clienţii Li­tera într-o vacanţă la Praga (două persoane). Printre cele mai vândute cărţi ale editurii s-au numărat „En­ciclopedia Concisa Britannica“ (900 de exemplare), „Semnul“ de P.C. Cast şi Kristin Cast (700 de exempla­re), „Marea carte a jocurilor minţii“ (600 de exemplare), „Noul dicţionar universal al limbii române“ (300 de exemplare) etc.

„Vorbitorul“ din cobză
O mică lecţie de marketing cultural a fost etalată la standul Editurii Sapnaa Art. Deşi specializată pe cultură indiană, această tânără editură publică şi literatură din alte zone. Una dintre cărţile lansate la Gaudea­mus a fost „Geto-dacii din bazinul su­perior şi mijlociu al râurilor Dâm­boviţa şi Ialomiţa“, titlu total nea­tractiv pentru cititorii obişnuiţi (au­tor: Eugen Roşu). Şi totuşi lansarea a beneficiat de o asistenţă numeroasă, culoarul de trecere din faţa standului fiind practic blocat. Motivul: un cobzar îmbrăcat în ipingea roşie cânta de se auzea până în parcare. Nu­mele cobzarului: Ion Creţeanu din Voineasa. Argumentul acestei in­solite prezenţe la lansare a fost ori­ginea arhaică a instrumentului (care este, de fapt, lira tracă) şi vechimea câtorva piese interpretate (una a fost cântată în modul frigian). Unii au făcut fotografii cu „dacul în ipin­gea“, iar Deutsche Welle i-a înregistrat toată prestaţia. În concluzie, Târ­gul Internaţional de Carte „Gau­dea­mus“ a pus în evidenţă următorul paradox: criza economică se accen­tuează, vânzarea de carte creşte. Este un fel de paradox al disperării, care începe să se manifeste din ce în ce mai pregnant pe anumite porţiuni din domeniul culturii.