Un restaurant alcătuit din elemente disparate, lipsit de armonie, capătă cu uşurinţă calificativul de hibrid. Aflat într-una din casele boiereşti din apro­pierea Podului Mogoşoaiei, Calea Victoriei de azi, a fost „inspectat” de mine şi de grupul petroliştilor gurmanzi, zilele trecute. Casă mare, decoraţie mi­nimă cu mese şi scaune de lemn negru. Scaunele au fost declarate pe loc drept cele mai incomode scaune din Capitală sau poate chiar din lume. Cu spătare extrem de înalte şi cu şezutul mic cât un taburet, care n-ar ajunge nici pentru funduleţul osos al unei anorexice. Ceva bârne aparente, câteva arcade bordate cu lemn, câteva gravuri, câteva aplice. Şi ecrane. Multe ecrane de televizor de care nu poţi scăpa din orice unghi al încăperii te-ai afla. Cică sunt trei etaje, dar eu nu le-am vi­zitat. Cică sus este şi discotecă. Hibrid, cum vă spuneam. Mie mi-era foame. Am vrut o supă de pui. A venit târziu şi rece. Am cerut o felie de telemea. Am primit două transparente foiţe de culoare albă şi gust cretos. Ţ. a avut mai mult noroc cu o salată de vinete. B. a cerut o mămăliguţă cu brânză. Există ceva mai simplu? Ei bine, era plină de cocoloaşe. Şi stropite cu un lichid ce se intitula smântânică. Dar la felul doi bucătarul a dove­dit din plin nepriceperea sa. Cu alte cuvinte: şi-a dat în petic! Un muşchi de vită pentru  Ţ. şi un pfeffersteak pentru B., care au ajuns într-un târziu pe masă, reci şi însoţite de cartofi prăjiţi molateci. O ruşine! Trimise în bucătărie la încălzit, s-au întors talpă. Dar eu am bătut recordul. Am cerut somon învelit în tapenadă. Am primit o felie de somon peste care se aşternuse un strat gros şi scârbos de pastă de măsline din tub. Bucătarule! Tapenada este o minunată mixtură de măsline negre, ulei de măsline, usturoi, cimbru, capere şi anşoa - nu pas­ta imondă cu care dezonorezi bucătăria fran­ceză. Am băut la aceste „accidente” un Merlot de Prahova Valley - din sărăcăcioasa pivniţă a localului, o adevărată „surcică” cum ar spune indignat Păs­torel. N-am mai trecut prin desert, nu mai aveam forţă să ne deşelăm pe scaune. Cât despre serviciu, numai de rău. Lent, foarte lent, insolent,  foar­te insolent. Îţi vine să te întrebi: unde-i gă­seş­te, domnule? Păi prin mahalale, unde visul poate fi să obţii un post de chelner ca să încasezi bac­şişuri fără să faci nimic. Un local de toată ruşinea, „jenibil” cum se spune, care nu merită nici măcar nota 2 pe care o acord.

Thalia
Str. Sevastopol nr. 8
Tel.: 0311.000.071
182 de lei pentru trei persoane