Urdăreanu pierde contractul Netcity

de Adrian Bostina in Actualitate pe 27 Noiembrie 2009, 20:26

  • print
  • rss

Din 1.200 de kilometri de reţea de fibră optică subterană, UTI a realizat în doi ani doar 13 kilometri

Primăria Capitalei intenţionează să rezilieze săptămâna viitoare contractul încheiat cu UTI Systems pentru realizarea reţelei Netcity, proiect care prevede îngroparea reţelei aeriene de telecomunicaţii din Bucureşti. Conform jurnaliştilor de la „Financiarul“, care vorbesc despre întârzierile mari înregistrate în derularea acestui proiect, reprezentanţii Primăriei Capitalei susţin că, „dacă până pe 15 decembrie UTI Systems nu găseşte soluţii pentru a recupera întârzierea în finalizarea proiectului, atunci se va rezilia contractul“

Licitaţie controversată pentru Netcity
După mai bine de doi ani de la semnarea contractului pentru re­ţeaua de fibră optică, UTI Systems a făcut doar 80 de kilometri de şan­ţuri, din care a finalizat efectiv doar 13 kilometri de fibră optică. Con­troversatul proiect Netcity a demarat în 2007, când, în urma u­nei licitaţii „cu cântec“, Primăria Ca­pitalei a concesionat companiei UTI Systems domeniul public pentru realizarea unei reţele subterane de fibră optică pentru comunicaţii metropolitane în lungime de 1.200 km. „Dacă lucrările vor de­curge în a­celaşi ritm, vor trece pes­te 50 de ani pentru ca proiectul Net­city să se finalizeze, iar noi am trans­mis com­paniei UTI ca până pe 15 de­cembrie să vină cu soluţii de recuperare rapidă a întârzierilor. În caz contrar vom recurge la rezilierea contractului“, a declarat jurnalişti­lor Alexandru Radu, directorul executiv al Direcţiei de Coor­do­nare şi Reglementare Infrastruc­tu­ră (DCRI) din cadrul Primăriei Mu­ni­c­ipiului Bucureşti. Potrivit lui Ale­­xandru Radu, UTI a plătit deja circa 5 milioane de euro pentru cei 13 kilometri de reţea de fibră optică realizată, care este prima porţiune funcţională ce cuprinde bucla Piaţa Alba Iulia - Piaţa Unirii - Bulevardul Decebal - Şoseaua Ştefan cel Mare - Piaţa Alba Iulia. „Dacă vom rezilia contractul, atunci vom apela la serviciile unei firme de audit şi, în urma raportului, vom decide dacă şi cu cât vom despăgubi compania. Iar proiectul se va întoarce la Pri­măria Municipiului Bucureşti“, a pre­cizat pentru „Financiarul“ di­rec­to­rul Radu.

Decizia rezilierii, lăsată la måna primarului Oprescu
Că managerul UTI, Tiberiu Ur­dă­reanu, va plăti sau nu primăriei despăgubiri, acesta este deja un alt aspect, asupra căruia oficialii de la PMB preferă să nu se pronun­ţe încă. Însă o problemă mult mai mare vine dinspre Uniunea Euro­pea­nă, mai exact din nerespectarea de că­tre edilii Capitalei a normelor eu­ro­pene ce privesc uniformizarea le­gis­laţiei pentru sectorul de telecomunicaţii. De altfel, la ultima vizită pe care au făcut-o la Bucureşti (13 noiembrie 2009), reprezentanţii Co­misiei Europene au lăsat să se înţeleagă că nerealizarea reţelei Netcity va duce la decablarea bucu­reş­tenilor, pentru că legislaţia europeană prevede imperativ îngroparea cablurilor supraterane. „A­cest an reprezintă perioada de în­cheiere a unei etape privind poluarea urbană la nivel european, iar noi nu am reuşit încă să luăm o măsură în acest sens şi, în actualul context, riscul este destul de mare ca UE să impună coborârea cablu­ri­lor. Nerespectarea acestei decizii va aduce pentru Primăria Bucureşti amenzi usturătoare“, a avertizat oficialul DCRI. Potrivit directorului Alexandru Radu, „decizia pentru rezolvarea acestei probleme, care nu este una deloc simplă, aparţine primarului Sorin Oprescu“.
Până la decizia lui Oprescu şi în timp ce UTI aleargă după diverşi parteneri care să aducă finanţare externă, PMB încearcă să pună la punct noi strategii de implemen­ta­re a proiectului Netcity. Iar una dintre soluţiile optime ar fi fo­lo­si­rea galeriilor RADET. Această so­lu­ţie a fost confirmată şi de directorul Ale­xandru Radu, care a remarcat că „galeriile RADET sunt ale PMB şi sunt potrivite pentru îngroparea reţelei de fibră optică. O altă soluţie ar fi implicarea primăriei în rea­li­zarea canalizaţiei Netcity, concomitent cu modernizarea străzilor, ceea ce ar însemna o scădere a costurilor cu peste 60%“, a precizat Ra­du. Acesta a arătat că în Capitală, chiar dacă sunt funcţionale în proporţie de 80%, galeriile administra­te de RADET se întind pe o distanţă de 1.200 de kilometri, identică suprafeţei necesare Netcity.

Brand de milioane de euro, donat primăriei
Dincolo de haosul Netcity, PMB va mai arunca pe fereastră cel pu­ţin 100.000 de euro, bani necesari pentru realizarea unui nou studiu de fezabilitate privind trecerea în subteran a reţelei de telecomunicaţii. „În luna ianuarie vom organiza o licitaţie privind realizarea u­nui nou studiu de fezabilitate Net­city, care îl va completa, de altfel, pe cel existent, iar preţul stabilit pentru aceas­tă analiză se ridică la aproximativ 100.000 de euro“, a pre­cizat directo­rul DCRI. Pe de altă parte, în cazul rezilierii contractului, firma care administrează pro­iectul Net­ci­ty - Net­citytelecom, parte a UTI Sys­tems - şi al cărei unic acţionar este Tiberiu Urdăreanu va trece la PMB. „Există o clauză fermă prin care, în cazul unui faliment al UTI sau în ca­zul rezilierii contractului, firma-remorcă Netci­ty­­te­lecom va trece la primărie“, a adăugat Radu. De altfel, UTI este şi proprietarul de drept al brandului Netcity, „care valo­rează acum zeci de milioane de euro“, a conchis Radu. Brandul Net­ci­ty a fost donat de UTI Primăriei Muni­ci­piului Bucureşti imediat du­pă în­registrarea acestei denumiri la OSIM, cu brevetul nr. 75.109.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net