Guvernul a decis să acorde fa­ci­litatea de scutire, imediat şi integral, a profitului reinvestit în echipament tehnologic nu­mai firmelor care au înregistrat în trimestrul al IV-lea al anului 2009 un profit considerabil, capabil să acopere investiţiile scutite. Cum profiturile curente ale firmelor româneşti au fost în mare parte insignifiante, pre­vederile ordonanţei de urgenţă ce vizează modificarea Codului Fiscal au prea puţină influenţă. Iar normele de aplicare publicate săptămâna trecută pe site-ul MFP nu fac decât să sublinieze că măsura e aplicabilă doar pentru puţini. În plus, nu e vorba, în esenţă, decât de o amânare la plată, în cazul dezmembrării, fiind obligatorie plata integrală a sumei scutite de impozit şi nefiind acceptată nicio amortizare.
Măsura scutirii de impozitare a pro­fitului reinvestit a fost prezentată ca un mare succes al Exe­cu­ti­vului încă dinainte ca ea să fie aplicată. După apariţia OUG de modificare a Codu­lui Fiscal s-a putut observa că, de fapt, este doar o amâ­nare la plată şi că ea se va a­plica numai in­ves­tiţiilor în teh­nologie. În plus, se va aplica numai un an şi trei luni, între octombrie 2009 şi de­cem­brie 2010. Motivul pentru care antreprenorii trebuie să fie extrem de precauţi în ceea ce priveşte această „facilitate“ este unul extrem de simplu: dacă apelează la ea, îşi pierd dreptul de amortizare. Potrivit actului normativ, „scutirea se calculează tri­mestrial sau anual, după caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi re­partizată cu prioritate pentru constituirea rezerve­lor până la concurenţa profi­tului contabil înregistrat la sfâr­şi­tul exerci­ţiu­lui financiar. În ca­zul în ca­re la sfâr­şitul exer­ci­ţiului fi­nanciar se realizea­ză pierdere contabilă, nu se e­fectuează regulari­za­rea profi­tului inves­tit, iar con­tribua­bi­lul nu este obligat să reparti­zeze suma profitului investit pentru constitui­rea rezerve­lor“. În cazul în ca­re valoarea profitului tri­mes­trial a fost mai mare decât cea a in­ves­ti­ţiei, valoarea de amortizat va fi egală cu zero. Iar rezerva nu este altceva decât un im­po­zit amânat, şi nu o cheltuială deductibilă, precum a­mor­tizarea. Pe cale de conse­cinţă, dacă un antreprenor decide să lichideze firma, rezerva devine impo­zabilă, iar acesta va fi nevoit să achite statului toată suma de care a fost scutit, nemaiavând dreptul de a-şi amortiza in­ves­tiţia, drept pierdut în momentul în care a optat pentru „fa­cilita­tea“ scutirii de impozit a pro­fitului reinvestit.

Investiţii mai mici decåt profitul
Săptămâna trecută, Minis­terul Finanţelor Publice (MFP) a publicat şi normele de aplicare a acestei măsuri, prin ca­re se explică modalitatea de calcul a impozitului pe profit în condiţiile efectuării unor in­vestiţii în teh­nologie.
Astfel, în cazul în care  pro­fitul contabil pe ultimul tri­mes­tru al lui 2009 este mai mare decât valoarea inves­ti­ţiei realizate, valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza căreia se face amortiza­rea fiscală, va fi egală cu ze­ro. De exemplu, să presu­pu­nem că la finalul anului 2009 o societate comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 170.000 de lei, iar impozitul pe profit datorat la finele tri­mestrului III este 10.000 de lei. La data de 15 noiembrie, societatea achi­zi­ţio­nează un echi­pament teh­nologic în va­loare de 80.000 de lei, profitul contabil aferent perioadei 1 oc­tombrie-31 decembrie 2009 fiind 90.000 de lei. Impozitul aferent tri­mestrului al IV-lea ar fi de 17.200 lei (170.000 x 16% - 10.000). Din această sumă se scade im­pozitul pe profit afe­rent in­vestiţiei (16% x 80.000), rezultând un impozit de plată în valoare de 4.400 de lei. Cum investiţia a fost scutită integral, valoarea de amortizat a acesteia va fi una egală cu zero.

Investiţii mai mari decåt profitul
În cazul în care profitul contabil al ultimului tri­mes­tru al lui 2009 este mai mic decât valoarea investiţiei rea­li­zate scutite, este scutită în rea­litate doar valoarea aco­pe­ri­tă de profitul contabil în­re­gis­trat în trimestrul al pa­trulea. De exemplu, dacă la sfârşitul lui 2009 o firmă înregistrează un profit impozabil de 60.000 de lei (impozi­tul pe profit datorat la finele trimestrului III este de 4.000 de lei), iar societatea achi­zi­ţi­onează la data de 20 noiembrie un echipament teh­nologic în valoare de 70.000 de lei, se ia în calcul o valoare a investiţiei egală cu profitul contabil aferent perioadei 1 oc­­tombrie-31 decembrie, care este de 30.000 de lei. Firma va avea de plătit un impozit de 800 de lei (60.000 x 16% - 4.000 - 30.000 x 16%). În schimb, va­loa­rea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza căreia se calculează amortizarea fiscală, va fi egală cu 40.000 de lei (valoarea de achiziţie, 70.000 de lei, din care se scade valoa­rea pentru care s-a aplicat fa­ci­litatea, adică valoarea profitului contabil pe ultimul tri­mes­tru al lui 2009, 30.000 de lei).

Impozit minim indiferent de investiţii
În cazul în care valoarea in­vestiţiei este mai mică decât cea a profitului contabil înre­gistrat în ultimul trimestru al anului 2009, iar impozitul ră­mas de plătit după aplicarea scutirii este mai mic decât cel minim, atunci firma va fi obli­gată să plătească impozitul mi­nim aferent. Cum investiţia a fost scutită integral, valoarea de amortizat a acesteia va fi una egală cu zero.
Majoritatea firmelor însă se vor afla, dată fiind criza economică, în situaţia în care profitul pe ultimul trimestru al lui 2009 va fi mai mică decât valoarea investiţiei efectuate. În acest caz, facilitatea nu este deloc una extraordinară, pentru că oricum exista posibilitatea amortizării accelerate, ce putea fi efectuată indiferent dacă firma se afla sau nu pe profit. În cazul efectuării unei investiţii în echipament, fir­me­le pot deduce în baza legislaţiei deja existente 50% din va­loarea acestuia, pierderea fiscală curentă fiind reportabilă în următorii şapte ani. În plus, în cazul dezmembrării, nu se va activa plata scutirii iniţiale de impozit.

Scutirea de 1.000 de lei se aplică pensiilor cumulate
La stabilirea impozitului datorat pentru sumele primite ca urmare a participării la fondurile de pensii administrate privat, se va acorda un singur plafon neimpozabil lunar de 1.000 de lei aferent su­mei determinate din cumularea acestora cu cele primite din siste­mul public, precizează proiectul de hotărâre de guvern de modificare a normelor de aplicare a Codului Fiscal. Astfel, Exe­cutivul a spulberat orice speranţă a administratorilor de pensii private, care do­reau să beneficieze separat de deducerea de 1.000 de lei. Dat fiind faptul că fiecare tip de pensie este plătită de o entitate diferită (Ministerul Muncii pentru pensia de stat, administratorii de fonduri sau alte companii private de anuităţi pentru pensia privată obligatorie şi fa­cultativă), rămâne nelămurită o problemă: cine va avea obligaţia cumulării veniturilor din pensii în vederea acordării deducerii de 1.000 lei şi pe baza căror documente? În cazul unui salariat cu mai multe contracte de muncă, deducerea se aplică doar la un singur loc de muncă, la funcţia de bază. Care va fi pensia de bază?