Partidele şi-au închiriat sediile primite gratuit către parlamentari care decontează chirii de mii de euro
Parlamentarii şi-au făcut un obicei din a se juca cu deconturile la sumele forfetare pentru cabinetele din teritoriu. Cu toate că au primit prin lege spaţii de la autorităţile locale, marile partide drenează zeci de mii de euro de la bugetul public către organizaţiile locale prin intermediul chiriilor percepute pentru birourile parlamentare. O altă categorie de parlamentari inventează sedii de partid cu chirii exorbitante doar pentru a nu pierde nimic din suma forfetară de 11.000 de lei pentru fiecare ales, proprietarii sediilor fiind din cercul prietenilor de partid.
Banii parlamentarilor pentru acoperirea cheltuielilor cu sediile şi utilităţile nu au nicio îngrădire legală, astfel că aceştia gestionează cum au chef banii, plătesc către cine vor chirii şi încredinţează contracte de achiziţii. Campionul chiriilor pentru sediul de birou parlamentar este deputatul PD-L Mihail Boldea, care a decontat în primele nouă luni ale anului 2009 sume importante pentru biroul parlamentar din colegiul uninominal 9 din Galaţi.
Anchete
SFin a sărbătorit joi, 11 martie, 5 ani de la lansarea pe piaţa românească şi, totodată, doi ani de când domină...
Încolţit de furnizori, patronul reţelei de magazine Ethos a recurs la cecuri fără disponibil în bancă prin care a creat prejudicii de peste un milion de lei unor importanţi furnizori...
Compania Naţională de Investiţii (CNI) a anunţat finalizarea procedurilor de adjudecare a licitaţiei pentru construirea Complexului Olimpic de Nataţie Otopeni, care se va da în...
Simbolul Revoluţiei, Fondul Libertatea, s-a stins la 20 de ani de la evenimentele din 1989. Miliardele de lei colectate de fundaţia care a administrat acest fond s-au...
Previziunile sumbre de la sfârşitul anului trecut au devenit realitate la începutul lui 2010. Comerţul ilicit cu ţigări din Ucraina şi Republica Moldova a căpătat dimensiuni...
Pentru luna ianuarie cheltuielile cu chiria şi utilităţile decontate de Mihai Boldea au fost de 4.165 de lei, pentru februarie 4.165 de lei, în martie 4.627 de lei, în aprilie 1.386 de lei, în mai 3.486 de lei, în iunie 5.767 de lei, în iulie 4.008 lei, în august la fel, în septembrie cheltuielile coborând uşor, la 3.638 de lei. În total, sumele plătite pentru sediu au ajuns la 35.250 de lei în primele nouă luni. Deputatul de Galaţi Mihail Boldea a declarat că nu i se pare mare chiria şi că este comparabilă cu cele din Bucureşti. „Spaţiul are în jur de 60 mp şi a fost închiriat de la Cooperativa de Consum. Chiria lunară este 3.000 de lei, dar în suma totală sunt incluse şi utilităţile, şi paza. Este simplu. Am făcut cerere către Primăria Galaţi şi nu mi-au dat niciun spaţiu. Atunci ce să fac? Am închiriat singur un spaţiu în care să-mi desfăşor activitatea decent. Cheltuielile sunt din suma forfetară, se taie factură, nu este problema dumneavoastră dacă este prea mare sau prea mică chiria“, a precizat, vădit iritat de întrebare, deputatul Boldea.
Chirie boierească la Flămånzi
Un alt demnitar care a cheltuit sume importante pentru sediul de parlamentar este liberalul Neculai Rebenciuc, care plăteşte lunar 2.500 de lei chirie în oraşul Flămânzi, din judeţul Botoşani. Sumele decontate lunar diferă în funcţie de utilităţi, dar alesul poporului crede că nu aceasta este adevărata problemă, deoarece ele pot fi uşor controlate, ci cheltuielile cu materialele de întreţinere. Societatea care încasează banii se numeşte Carcom SRL, cu sediul în Dorohoi, şi îi are ca asociaţi pe Aurel Onofrei şi Carmen Onofrei. „Suma nu este mare, mai ales că este vorba de două spaţii. Unul este complet utilat şi se poate folosi la orice oră, iar altul este utilizabil numai vara deoarece nu este racordat la căldură. Unul are în jur de 48 mp, iar celălalt are 62 mp. În sumele la care faceţi referire este inclus şi costul cu femeia de serviciu“, spune deputatul Neculai Rebenciuc. O simplă privire asupra cheltuielilor arată însă că această chirie e bine umflată, având în vedere preţurile din zonă.
Cum se întorc banii la PD-L
Printre sutele de parlamentari care bifează cheltuieli pentru birouri parlamentare care sunt şi sedii de partid se regăsesc Sulfina Barbu şi Dan Radu Zătreanu. Cei doi plătesc pentru un birou parlamentar comun, situat în sectorul 3 din Bucureşti, pe strada Hristo Botev nr. 31. Curios este că la aceeaşi adresă unde au cabinetele cei doi deputaţi se află şi PD-L Sector 3 şi Tineretul Democrat-Liberal Sector 3. Cei doi parlamentari plătesc chirie pentru sediul de partid sume cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei pe lună, în funcţie de cum au chef să deconteze, doar partidul taie chitanţă.
Deputatul Marin Bobeş a plecat din PSD, acum fiind independent, şi a închiriat pentru cabinetul de parlamentar un sediu de la PD-L. Pentru sediul din Slatina, deputatul plăteşte chirie de 1.500 de lei către Partidul Democrat-Liberal. „Nu mai sunt la PSD, acum sunt independent. Sediul meu este închiriat de la PD-L, iar cheltuielile pe biroul de parlamentar variază de la 2-3 la 5 milioane (n.r. - lei vechi). Chiria lunară pentru acest sediu este de 1.500 de lei. În luna septembrie am decontat pe trei luni cred“, explică deputatul Marin Bobeş.
Statul a dat cu două måini
Prin Legea 90/2003, partidele politice au avut posibilitatea să-şi cumpere de la autorităţile locale, la preţuri de nimic, sediile unde funcţionează, deşi acestea erau cotate la milioane de euro. Legea a fost promulgată pe vremea PSD, în 2003, dar cel mai mare beneficiar a fost PD-L, formaţiunea care deţine, după fuziunea PD cu PLD, cele mai multe sedii. Potrivit legii, fiecare partid putea să cumpere la valoarea de inventar doar o singură clădire în fiecare arie administrativă, deşi unele formaţiuni politice au deţinut chiar mai multe sedii pe sector, pentru organizaţiile de tineret sau de femei.
Văzându-se proprietari peste noapte, politicienii au decis că pot să mulgă în continuare bugetul public, prin închirierea sediilor unde sunt „proprietari“ către politicienii aleşi parlamentari. Astfel, toate cheltuielile de partid intră în sarcina deputatului care plăteşte, chipurile, şi chirie la partid. În realitate, o mare parte din parlamentari iau banii cu o mână de la stat, din suma forfetară, şi o duc sub formă de chirie la partid. Un simplu calcul arată că la o chirie de 1.000 de euro pe lună către partid, în 4 ani se strâng 48.000 de euro, bani suficienţi pentru a susţine o campanie electorală într-un municipiu. Deconturile parlamentarilor nu au fost luate la puricat de nimeni, astfel că milioanele se scurg nestingherite, deşi statul deja a pus la dispoziţie sedii la preţuri simbolice.
Legea lor, banii noştri
Totul a plecat de la Legea 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice. Potrivit actului în cauză, spaţiile destinate sediilor partidelor politice aflate în proprietatea privată a statului sau, după caz, a unităţilor administrativ-teritoriale pot fi vândute partidelor politice în condiţiile legii. Beneficiază de prevederile ei numai partidele politice care se reînscriu în condiţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003. În cazul imobilelor pentru care există solicitări de restituire, legal formulate şi înregistrate, vânzarea se face numai după clarificarea regimului lor juridic. Partidele politice pot cumpăra în fiecare unitate administrativ-teritorială spaţiile destinate sediilor acestora. Este vorba însă de un singur spaţiu, destinat sediului, la valoarea lui de inventar. Imobilul care urmează a fi astfel cumpărat trebuie să fi fost deţinut cu chirie de către partidul politic respectiv cel puţin trei luni anterior intrării în vigoare a legii. Legea spune că „se pot cumpăra, în municipiul Bucureşti, un spaţiu pentru organizaţia Bucureşti şi câte unul pentru organizaţiile fiecărui sector al municipiului, destinate sediilor acestor organizaţii, la valoarea de inventar a acestora“.
Sediile partidelor, dobândite în condiţiile legii, nu pot fi înstrăinate sub nicio formă timp de 10 ani de la data cumpărării. Preţul acestor sedii va fi astfel stabilit încât să fie actualizat cu indicele inflaţiei la valoarea de inventar, astfel încât să nu constituie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2003, un scop evident de a obţine un avantaj economic sau politic“. Curios este că politicienii exact asta fac: îşi oferă o serie de avantaje financiare.
Chirii de peste un milion
Numai în primele nouă luni ale acestui an parlamentarii au decontat cheltuieli cu chiriile, în mare parte la partid, în sumă de 1.183.730 de lei. Majoritatea parlamentarilor preferă să deconteze chiria şi cheltuielile din birourile parlamentare odată cu începerea sesiunilor parlamentare. Cea mai mare sumă a fost decontată în luna septembrie 2009, când deputaţii au solicitat 157.807 lei pentru plata chiriei şi a utilităţilor.