Întârzierea adoptării unui bu­get credibil creează posibilitatea întârzierii următoarei tranşe de la FMI şi primirea acesteia concomitent cu tranşa a pa­tra, respectiv la mijlocul lunii martie a anului viitor, a declarat, săptă­mâna trecută, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, Tonny Lybek. El a arătat că amânarea va depinde de momentul adoptării bugetului pentru 2010.

FMI amånă Romånia, Ungaria amånă FMI
Prin comparaţie, ministrul ma­ghiar de finanţe, Peter Oszko, a de­clarat, tot săptămâna trecută, că gu­vernul de la Budapesta pregăteşte un aranjament pentru a amâna ur­mătoarea tranşă din împrumutul luat de la Uniunea Europeană şi, în plus, că nu va accesa următoarele tran­şe din finanţarea de la FMI.
Ungaria a primit, până în pre­zent, trei tranşe de la UE, în valoare de 5,5 miliarde de euro. Ultima tran­şă, de un miliard de euro, va rămâne disponibilă pentru cazul în care va fi necesară, putând fi accesată până la 3 noiembrie 2010.
„Ungaria a înregistrat progrese solide în restrângerea cheltuielilor pu­blice, prin numeroase măsuri care au susţinut ajustarea dezechilibrelor, au crescut încrederea investitorilor şi au contribuit la o îmbună­tă­ţire substanţială a accesului la finanţare de pe pieţele financiare”, a declarat comisarul european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia.

Buget de austeritate, În an electoral
Guvernul Ungariei a elaborat un buget de austeritate pentru 2010, cu reduceri de cheltuieli publice de 1,5 miliarde de euro, în ciuda alegerilor legislative programate pentru luna aprilie. „Bugetul de austeritate este impus de criză, de interesele Un­ga­riei şi, în definitiv, de bunul-simţ. Scă­derea cheltuielilor, scăderea im­po­zitelor şi crearea de locuri de muncă vor fi principalele aspecte luate în calcul în alcătuirea acestui buget”, a declarat premierul ungar Gordon Bajnai. Acesta a arătat că vor fi necesare economii bugetare şi tă­ieri de cheltuieli, în special în transportul public şi la nivelul administraţiilor locale, pentru a limita deficitul bugetar la 3,8% din PIB.
Anul acesta, guvernul de la Buda­pesta a îngheţat salariile bugetarilor, măsură care, menţinută şi în 2010, va crea, anul viitor, economii de peste 250 de milioane de euro. În 2009, autorităţile au operat şi alte reduceri de cheltuieli bugetare, de peste un miliard de euro. În plus, au îngheţat ajutoarele sociale pentru următorii doi ani, au eliminat cea de-a treisprezecea pensie (economii de 585 de milioane de euro) şi au majorat vârsta de pensionare la 65 de ani. Pe de altă parte, executivul maghiar a redus contribuţiile de asi­gurări sociale şi impozitul pe venit, pentru persoane fizice şi companii, măsură compensată, parţial, prin ma­jorarea TVA de la 20 la 25%.

Polonia mizează pe privatizare. Şi, momentan, cåştigă
Guvernul polonez a ales o altă metodă pentru finanţarea deficitului bugetar: privatizarea. Astfel, au­torităţile de la Varşovia au elaborat un plan de vânzare a participaţiilor statului la companii poloneze, prin care şi-au propus să obţină, în ur­mă­torii doi ani, o sumă de aproape nouă miliarde de euro. Este important de menţionat că modalitatea de privatizare pentru care au optat po­lonezii este listarea la bursă a ac­ti­ve­lor de stat, astfel încât nu doar bugetul şi companiile privatizate ca atare vor avea de câştigat, ci şi investitorii locali din Polonia, cum ar fi fondu­ri­le de pensii private obligatorii (pil­o­nul II), care gestionau, la sfâr­şi­tul lunii septembrie 2009, active to­ta­le de peste 40 de miliarde de euro.
La sfârşitul lunii trecute, planul polonez a început să-şi arate roadele. Polska Grupa Energetyczna (PGE), cea mai importantă companie energetică, a reuşit să strângă 1,5 mili­ar­de de euro prin vânzarea pe piaţa de capital a 15% din acţiunile deţinute de stat, oferta fiind suprasubscrisă de 7,5 ori. Intrarea la Bursa din Var­şo­via a PGE reprezintă, până în pre­zent, cel mai mare IPO (Initial Public Offering - ofertă publică iniţială, n.r.) din Europa anului 2009. În plus, nu­mărul listărilor noi din acest an de la bursa poloneză a ajuns, în acest fel, la 22 - cel mai mare, după cel înre­gistrat la NYSE Euronext. Tot la fi­nalul lui octombrie, statul polonez a mai obţinut 1,2 miliarde de euro de la bursă, prin vânzarea de acţiuni la cea mai mare bancă, PKO Bank Polski, unde guvernul controlează pa­chetul majoritar.
Prin comparaţie, oficialii de la Bu­cureşti, luând ca pretext exemple de privatizări nereuşite din trecut, cum ar fi cea a Petrom, au declarat că privatizările de companii strate­gice (Transgaz, Romgaz, Transelec­tri­ca) ar trebui oprite. Mai mult, au dat semnale că, şi în ipoteza unor decizii de privatizare, este preferată varian­ta cooptării unor „parteneri strategici” şi nu aceea, mult mai transparentă, a listării la Bursă. Pe de altă parte, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Stere Far­mache, a declarat săptămâna trecută că statul ar trebui să vândă pe Bursă unele companii din portofoliu, pentru a obţine resursele necesare rambursării creditelor externe, revi­gorând astfel şi piaţa autohtonă de capital.

Bulgaria ţinteşte un deficit de sub 1% în 2010
Parlamentul bulgar a aprobat, săptămâna trecută, la prima lectură, bugetul de stat pentru 2010, care pre­vede un deficit bugetar de 0,7% din PIB şi un declin de 2% al eco­nomiei. Bugetul se bazează pe venituri de 26,4 miliarde de leva (13,2 miliarde de euro), în scădere cu 19% comparativ cu 2009, iar cheltuielile sunt estimate la 26,86 miliarde de leva (13,43 miliarde de euro). Ante­rior, la confe­rin­ţa de presă în care a prezentat pro­iectul de buget, minis­trul de fi­nanţe, Simeon Djankov, a comparat bugetul pe 2010 cu o mică bucată de pizza fără carne, care este însă mai bună decât o cutie goală, aşa cum a fost bugetul pe 2009, mi­nis­trul pre­zen­tând ambele „mostre” jurnaliştilor.
Cele mai importante măsuri cuprinse în bugetul pe anul viitor al Bulgariei sunt reducerea cu două puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS), de la 31,6 la 29,6%, începând cu 1 ianuarie 2010, şi menţinerea tuturor taxelor directe la nivelul din 2009. În Ro­mânia, guvernul Boc a majorat CAS, la începutul anului, cu 3,3 puncte procentuale, de la 28 la 31,3%. Totuşi, şi în Bulgaria, unele taxe indirecte vor fi modificate, cea mai importantă fiind acciza la ţigări, care va fi majorată cu 43%.
În septembrie, guvernul bulgar a adoptat un program de 82 de măsuri anti-criză, incluzând returnarea ra­pi­dă a TVA sau accelerarea aderării la zona euro, acestea urmând să fie implementate până în iunie 2010 şi vizând crearea a 150.000 de locuri de muncă. De asemenea, capitalul mi­nim necesar pentru înfiinţarea unei companii cu răspundere limitată a fost redus de la 2.500 de euro (5.000 de leva) la nivelul simbolic de 1 euro (două leva).

Estonia ar putea adopta euro în 2011
Estonia va fi următoarea ţară emergentă membră a Uniunii Europene care va adera la zona euro, întrucât anii de politici fiscale prudente vor face ca economia statului baltic să-şi revină mai repede din recesiune decât cele ale vecinelor Letonia şi Lituania, a declarat săptămâna trecută Thomas Laursen, responsabil al Băncii Mondiale pentru Polonia şi statele baltice. „Estonia face tot posibilul pentru a menţine deficitul sub 3% din PIB în acest an, astfel că va fi următoarea ţară care va adopta euro”, a spus Laursen. În ultima lună, atât FMI, cât şi o serie de alţi analişti au declarat că Estonia va reuşi să-şi respecte ţinta de aderare la euro, fixată pentru 2011. Estonia şi-a redus drastic cheltuielile bugetare, pe sea­ma cererii interne, chiar şi cu preţul adâncirii recesiunii, pentru a nu fi nevoită să-şi devalorizeze moneda naţională, legată, printr-un curs fix, de euro. Ţinta de de­ficit este de 2,8% din PIB în acest an şi 2,95% în 2010, iar datoria publică este cea mai redusă din UE - doar 7,4% din PIB. Guvernul consideră că aderarea la zona euro va susţine co­merţul şi va încuraja investiţiile, justificând constrângerile bugetare. Această idee e susţinută de unul dintre cei mai mari jucători financiari din regiune, fondul de investiţii East Capital, ai cărui reprezentanţi au afirmat recent că activele din ţările baltice sunt subevaluate. „Este cel mai bun moment pentru a intra la cumpărare în regiune”, a declarat preşedintele East Capital, Peter Elam Hakkanson, citat de Bloomberg.

Gordon Bajnai, premierul Ungariei:
„Bugetul de austeritate este impus de criză, de interesele Ungariei şi, în definitiv, de bunul-simţ. Scăderea cheltuielilor, scăderea impozitelor şi crearea de locuri de muncă vor fi principalele aspecte luate în calcul în alcătuirea acestui buget"

Simeon Djankov, ministrul de finanţe al Bulgariei:
„Bugetul pe 2010 este ca o mică bucată de pizza, fără carne, însă este mai bun decât cel pe 2009, care a fost precum o cutie goală“

Gheorghe Pogea, ministrul de finanţe al Romåniei:
„Preocuparea Guvernului este să ne încadrăm în ţinta de deficit, luăm toate măsurile, iar dacă va fi o mică depăşire, să nu fie din cauza Guvernului, ci din cauza amânării actelor normative“