Dezbaterile legate de elaborarea legii bugetului pe 2010 devin tot mai încinse, în condiţiile în care Fondul Monetar Internaţional somează autorităţile să dea drumul cât mai repede acestui proiect. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina a declarat, pentru SFin, că se lucrează la un buget care să reducă la maximum cheltuielile.  
Bugetul în lucru pe 2010 nu aduce veşti prea bune pentru salariaţii de la stat. Cu­vântul de ordine avut în ve­dere de specialiştii care lucrează la a­cest proiect e economisirea. Gheor­­ghe Gherghina, cunoscut ca „părintele bugetului“ în ultimii ani, ne-a de­clarat că lefurile din sectorul bu­getar vor fi îngheţate, se vor face re­duceri de personal, iar angajaţii nu vor mai avea dreptul la niciun fel de prime. „Cheltuielile de personal trebuie aduse la 8,7% din PIB, iar pentru a se ajunge aici vor fi luate toate măsurile necesare“, a precizat secretarul de stat.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) este cel care a trasat liniile di-rectoare ale bugetului pe 2010. Or­ga­nizaţia internaţională a impus o ţin­tă de deficit bugetar de 5,9%. Potrivit acordului cu FMI, România va avea ţinte trimestriale de deficit bugetar pentru a se vedea dacă se respectă angajamentele.

Pensiile, 7,6% din PIB
Reducerea numărului de sala­­riaţi la stat trebuie realizată chiar din pri­mele luni ale anului viitor. La ora actuală, pe buget există o pre­siune fi­nanciară greu de suportat, iar raportul de un salariat la stat la trei lucră­tori în mediul privat pro­voacă tensiuni suplimentare. În plus, exis­tă şi un număr foarte mare de pensionari care trebuie susţinuţi tot cu ajutorul angajaţilor din mediul privat. În 2010 fondurile cele mai mari - circa 7,6% din PIB - vor fi aloca­te pentru plata pensiilor publice.
Produsul Intern Brut estimat pentru anul viitor este de 525,1 mi-liar­de de lei. Cursul mediu luat în cal­cul de Finanţe este de 4,2 lei/eu­ro. Bugetul pe 2010 va fi construit pe o creştere economică de 0,5%, idee ac­ceptată şi de FMI. Această variantă pozitivă mizează foarte mult pe in­tensificarea activităţii organelor de control ale statului şi pe o mai bună colectare a banilor la bugetul conso­li­dat. De altfel, reprezentanţii FMI au atras atenţia, în cadrul negocie­rilor, că ţara noastră înregistrează deficienţe majore la acest capitol. De asemenea, FMI a reiterat ideea po­trivit căreia o majorare a poverilor fis­cale nu reprezintă varianta opti­mă pentru creşterea încasărilor bu­getare. Potrivit ministrului finan­ţe­lor, Gheorghe Pogea, bugetul pe a­nul viitor va include investiţii publi­ce în valoare de 7% din PIB, repre­zen­tând 20% din cheltuielile publice.

Majorarea TVA depinde de clasa politică
În ceea ce priveşte o eventuală majorare a TVA de la 19 la 21%, Gher­ghina ne-a asigurat că „în forma ac­tuală nu există o astfel de preve­de­re“. Oficialul din Finanţe a ţinut să precizeze că decizia finală se va lua în funcţie de ceea ce stabileşte clasa po­li­tică. „Acum depinde ce se va în­tâm­pla după alegeri, de cine va ajun­ge la putere şi de ce politică fiscală va dori să pună în practică. Dacă ar trebui să iau eu, Gheorghe Gherghina, decizia finală referitoare la bugetul pe 2010 aş merge pe ideea unei ana­li­ze atente a tuturor cheltuielilor pen­tru a vedea unde e consumul ma­re de bani, dar aş păstra fiscalita­tea aşa cum este. A­cesta este sfatul meu pentru clasa po­litică: nu umblaţi la fisca­litate“, a ex­plicat secretarul de stat.
Ideea legată de fiscalitate este sus­ţinută şi de guvernatorul BNR, Mu­gur Isărescu, care spune că solu­ţia optimală de ajustare pentru Ro­mâ­nia vizează cheltuielile publice, în sensul reducerii celor salariale şi materiale şi al concentrării pe inves­tiţii. Oficialul BNR admite că una dintre alternative constă în majorarea impozitelor, „care e exact ce nu trebuie în recesiune“. Isărescu este de părere că, dacă nu vom lua mă­suri urgente, „piaţa va face ajustarea şi va fi dură“.
La rândul său, consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a declarat că şi reducerea impozitelor poate reprezenta o greşeală. „Sunt mulţi susţinători ai reducerii impo­zi­telor, dar în această perioadă cred că ar fi o greşeală mare, pentru că România are nevoie să-şi reia creş­terea în mod sustenabil, şi acest lu­cru depinde de stabilitatea macroe­co­nomică. În momentul de faţă avem atât de multe resurse în sectorul cheltuielilor pentru a fi folo­site, încât o reducere a impozitelor ar reduce background-ul pe care s-ar face acest lucru“, a declarat Croitoru. Pe de altă parte, cealaltă soluţie ar fi creşterea impozitelor, opţiune pe care consilierul guvernatorului o respinge deoarece „ar întârzia cu si­guranţă creşterea economică, ar fi o frână foarte puternică“.
Săptămâna trecută, plenul Sena­tului a adoptat proiectul de mo­difi-care a legii de organizare a Guver­nu­lui, prin care cabinetul demis este abilitat să înainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, dar şi legea responsabilităţii fiscale. Pentru a putea beneficia de a treia tranşă de la FMI, în valoare de 1,5 miliarde de euro, România trebuie să stabilească bugetul pe 2010.