După un an de criză, în care băncile româneşti au ajuns să înregistreze pierderi, la finalul lunii martie, procesul de redresare a început, e adevărat, într-un ritm modest, dar care va continua şi anii viitori. La sfârşitul lunii septembrie, instituţiile de credit au înregistrat câştiguri de 680 de milioane de lei, de aproape cinci ori mai mici faţă de debutul recesiunii, rezultat considerat „îmbucurător” de reprezentanţii BNR
Redresarea completă a ac­ti­vităţii bancare va începe abia în 2011, arată ultime­le studii, pentru că băn­cile, puternic afectate de criză, vor continua să înregistreze costuri ri­dicate ale riscului de credit, ca efect al înmulţirii împrumuturilor ne­per­formante, ce vor atinge apogeul abia la mijlocul anului viitor. În acest context vine şi presiunea tot mai mare a Asociaţiei Române a Băn­cilor la adresa BNR, pentru a fi uşurată povara provizioanelor cu care trebuie asigurate creditele ce riscă să nu mai fie rambursate de companii şi persoane fizice.

Reglementări mai severe
De altfel, calitatea vechilor credi­te rămâne principala constrângere a băncilor, motiv pentru care activitatea de acordare de noi împrumuturi va rămâne la niveluri reduse în următorii ani. Analiştii UniCredit pre­văd un avans al creditării de nu­mai 5% în 2010, după o restrângere de 1,3% în acest an, în contextul în care este necesară şi o ajustare a ra­portului credite-depozite, pentru că băncile devin tot mai dependente de resursele interne.
În acelaşi timp, băncile vor fi ne­voi­te să facă faţă unor reglementări mai severe din partea instituţiilor de reglementare, ce ar putea avea ca efect inclusiv noi majorări de capital, după cum spune prim-vicegu­ver­natorul BNR, Florin Georgescu. Şi guvernatorul Mugur Isărescu a pledat în ultimul său discurs pe o mai mare reglementare: „O econo­mie de piaţă nu poate funcţiona eficient, şi nici nu funcţionează, după părerea mea, fără instituţii puternice şi riguros reglementate”. Pro­ces care deja a început, după ce ban­ca centrală a emis o normă potrivit căreia politica de remuneraţie a ban­cherilor români nu trebuie să în­curajeze riscurile excesive. „Mari­le bănci internaţionale au fost la ori­ginea actualei crize financiare care ameninţă să producă chiar şi falimentul unor ţări, de aceea trebuie să împiedicăm revenirea la «business as usual»”, spune şi economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

Bancherii opun rezistenţă
Economistul-şef al BNR admite însă că vina pentru provocarea cri­zei e împărţită de bănci cu insti­tu­ţiile statului, inclusiv băncile centrale care au promovat un curent de dereglementare. Însă cea mai mare greşeală pe care o fac acum ban­che­rii, riscând să-şi atragă în continua­re oprobriul public, este de negare a vinei şi ducerea unei „lupte de ariergardă” pentru revenirea la ve­chiu­lui model de afaceri. Politica de întărire a supravegherii, iniţiată la ni­vel internaţional şi bazată pe ra­portul Larosiere, întârzie însă tocmai din cauza rezistenţei bancheri­lor. „De exemplu, există o propu­nere de majorare de capital pentru creditele ipotecare în valută, contestată puternic de bănci pentru faptul că ar fi o măsură pro-ciclică, aplica­tă în condiţii de piaţă dificile”, a­daugă Lazea. O altă problemă de im­portanţă vitală, avertizează acesta, este lipsa măsurilor de regle­men­tare ce-i vizează pe acţionarii băncilor, adică tocmai cei care, „prin intermediul unor telefoane date de anumiţi oameni”, se pare că au cauzat izbucnirea crizei şi ace­iaşi care au câştigat cel mai mult de pe urma ajutoarelor acordate de stat. „Probabil că nu pot fi atinşi, de aceea nu se face nicio referire la res­ponsabilitatea acţionarilor”, adaugă reprezentantul BNR.