BNR insistă pe sporirea reglementării, în timp ce băncile admit că ritmul creditării se va menţine redus
După un an de criză, în care băncile româneşti au ajuns să înregistreze pierderi, la finalul lunii martie, procesul de redresare a început, e adevărat, într-un ritm modest, dar care va continua şi anii viitori. La sfârşitul lunii septembrie, instituţiile de credit au înregistrat câştiguri de 680 de milioane de lei, de aproape cinci ori mai mici faţă de debutul recesiunii, rezultat considerat „îmbucurător” de reprezentanţii BNR
Redresarea completă a activităţii bancare va începe abia în 2011, arată ultimele studii, pentru că băncile, puternic afectate de criză, vor continua să înregistreze costuri ridicate ale riscului de credit, ca efect al înmulţirii împrumuturilor neperformante, ce vor atinge apogeul abia la mijlocul anului viitor. În acest context vine şi presiunea tot mai mare a Asociaţiei Române a Băncilor la adresa BNR, pentru a fi uşurată povara provizioanelor cu care trebuie asigurate creditele ce riscă să nu mai fie rambursate de companii şi persoane fizice.
Reglementări mai severe
De altfel, calitatea vechilor credite rămâne principala constrângere a băncilor, motiv pentru care activitatea de acordare de noi împrumuturi va rămâne la niveluri reduse în următorii ani. Analiştii UniCredit prevăd un avans al creditării de numai 5% în 2010, după o restrângere de 1,3% în acest an, în contextul în care este necesară şi o ajustare a raportului credite-depozite, pentru că băncile devin tot mai dependente de resursele interne.
În acelaşi timp, băncile vor fi nevoite să facă faţă unor reglementări mai severe din partea instituţiilor de reglementare, ce ar putea avea ca efect inclusiv noi majorări de capital, după cum spune prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Şi guvernatorul Mugur Isărescu a pledat în ultimul său discurs pe o mai mare reglementare: „O economie de piaţă nu poate funcţiona eficient, şi nici nu funcţionează, după părerea mea, fără instituţii puternice şi riguros reglementate”. Proces care deja a început, după ce banca centrală a emis o normă potrivit căreia politica de remuneraţie a bancherilor români nu trebuie să încurajeze riscurile excesive. „Marile bănci internaţionale au fost la originea actualei crize financiare care ameninţă să producă chiar şi falimentul unor ţări, de aceea trebuie să împiedicăm revenirea la «business as usual»”, spune şi economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.
Bancherii opun rezistenţă
Economistul-şef al BNR admite însă că vina pentru provocarea crizei e împărţită de bănci cu instituţiile statului, inclusiv băncile centrale care au promovat un curent de dereglementare. Însă cea mai mare greşeală pe care o fac acum bancherii, riscând să-şi atragă în continuare oprobriul public, este de negare a vinei şi ducerea unei „lupte de ariergardă” pentru revenirea la vechiului model de afaceri. Politica de întărire a supravegherii, iniţiată la nivel internaţional şi bazată pe raportul Larosiere, întârzie însă tocmai din cauza rezistenţei bancherilor. „De exemplu, există o propunere de majorare de capital pentru creditele ipotecare în valută, contestată puternic de bănci pentru faptul că ar fi o măsură pro-ciclică, aplicată în condiţii de piaţă dificile”, adaugă Lazea. O altă problemă de importanţă vitală, avertizează acesta, este lipsa măsurilor de reglementare ce-i vizează pe acţionarii băncilor, adică tocmai cei care, „prin intermediul unor telefoane date de anumiţi oameni”, se pare că au cauzat izbucnirea crizei şi aceiaşi care au câştigat cel mai mult de pe urma ajutoarelor acordate de stat. „Probabil că nu pot fi atinşi, de aceea nu se face nicio referire la responsabilitatea acţionarilor”, adaugă reprezentantul BNR.
