Alegerile de la ASB de pe 2 noiembrie au fost doar „buzduganul“ care anunţa marea bătălie de la Conferinţa Naţională a USR, când se va alege preşedintele Uniunii. Competiţia va avea loc la Teatrul Naţional, pe 23 noiembrie, a doua zi după alegerile prezidenţiale. Combatanţi: Nicolae Manolescu (actualul preşedinte), Nicolae Breban, Ştefan Agopian, Constantin Stan (care candidase şi la ASB) şi Dan Mircea Cipariu (preşedintele secţiei de poezie de la ASB).
Pe site-ul său personal, Ho­ria Gârbea (proaspăt reîn­ves­tit în funcţia de pre­şe­dinte al ASB) a deschis un contor de sondaj online, prin care oricine poate să-şi exprime prefe­rin-ţa personală pentru noul preşedinte al USR. Absolut surprinzător, situa­ţia se prezintă aşa: pe primul loc, cu un procent al preferinţelor de 51%, se situează Dan Mircea Cipariu. Pe lo­cul al doilea, cu 23%, se află Nicolae Ma­nolescu, după care urmează, în or­dine: Constantin Stan (8%), Ştefan Agopian (6%) şi Nicolae Breban (4%). Restul procentelor se orientează către alte opţiuni.

Nicolae Manolescu - un discurs à la Vosganian
Evident, acestea sunt preferin­ţe­le publice. Destul de relevante, nu­mai că alegerea preşedintelui va fi fă­cută doar de către membrii Uniu­nii. Or, se ştie, în cadrul acestei orga­ni­zaţii există o asemenea încâlceală de in­te­rese între grupuri, grupuleţe şi găş­ti, încât e puţin probabil că ale­gerile vor fi altceva decât rezultatul a­cestor interese. Adică exact ca în po­litică. Şi, tot ca acolo, s-a ajuns la o sa­turaţie faţă de lipsa de performanţă şi coe­renţă a funcţionării de până a­cum a Uniunii. Aşa că Nicolae Ma­no­les­cu nu pare a avea prea mari şanse.
La alegerile din 2005, el fusese pri­mit de scriitori cu mari speranţe şi cu cvasiunanimă încredere. Când a declarat public „Eu nu promit ni­mic!“, scriitorii au luat-o ca pe o for­mă de modestie culturală sau ca pe o prudenţă managerială. În realitate, chiar n-a făcut nimic. Din acest punct de vedere, se poate spune că şi-a respectat angajamentul! Iar programul cu care se prezintă la start este şi acum destul de vag, cu o orientare clară de redefinire a raportu­rilor cu statul român. Adică de a cere sprijin din partea acestuia. „Este des­tul să dăm un exemplu - spune el: aş­teptăm un răspuns la demersul nostru referitor la subvenţionarea integrală a publicaţiilor de sub egida USR, conform unui articol de lege din 1990, niciodată aplicat“. Pe fond, programul său se bazează pe două principii complementare: continuitatea şi reforma. În privinţa acesteia din urmă, Nicolae Manolescu şi-o sus­ţine cu următorul discurs: „E ne­voie de structuri eficiente de relaţii publice şi mai ales de instituţii de pro­movare specifice, cum ar fi for­mele de impresariat şi mai ales agentul literar. Instituţia agentului literar oferă un dublu avantaj: pe de o parte, dă vizibilitate creaţiei artistice şi autorului său, iar pe de alta îl sprijină pe acesta din urmă în fructificarea drepturilor sale de proprietate intelectuală“. Interesant e că acest dis­curs de persoană calificată în mar­keting este aproape identic cu cel pe care ni l-a expus Varujan Vos­ga­nian în 2005, într-un interviu acordat „Săptămânii Financiare“…

Ştefan Agopian: „Falimentul total e la un pas“
În programul său de candidat la funcţia supremă în USR, Ştefan A­go­pian atacă direct lipsa de performan­ţă a prestaţiei de până acum a lui Ni­co­lae Manolescu. „Teoria actualului pre­şedinte - spune el -, pusă în practică pe durata celor patru ani a mandatului său, a fost: «Cât avem bani, cheltuim; când n-om mai avea, Dum­nezeu cu mila!». Este de bănuit că Nicolae Manolescu se va folosi de noul statut, care este foarte generos la capitolul cheltuieli, pentru a-şi con­tinua politica. Ceea ce, conform unor previziuni făcute de Varujan Vos­ganian în primăvara acestui an, la o memorabilă şedinţă de Consiliu, va duce Uniunea în pragul falimentului, falimentul total fiind la un pas. De aceea cred că anul 2010 trebuie să fie un an sacrificat din punctul de vedere al investiţiilor. Dacă voi fi ales preşedinte, voi limita toate cheltuielile la strictul necesar şi voi face economii printr-o politică flexibilă de austeritate. Astfel, voi bloca u­nele posturi prevăzute de noul sta­tut, cum ar fi cel de prim-vice­pre­şe­dinte sau cel de şef de cabinet, dar şi altele. Nu vor mai exista convorbiri te­lefonice cu Parisul, convorbiri as­tăzi necesare pentru ca Nicolae Ma­no­lescu să poată conduce, din Fran­ţa, Uniunea Scriitorilor din Româ­nia. Voi fi un preşedinte mai bun şi mai corect decât Nicolae Manolescu, ceea ce nu e atât de greu pe cât ar putea să pară“.

Breban susţine autonomia financiară a filialelor
Nicolae Breban vine în această competiţie cu o autoritate scriito­r­i­ceas­că de necontestat şi cu o atitudi­ne corectă şi matură în faţa noilor probleme create de criza financiară. Programul său cuprinde, printre al­tele: o mai decisă prezenţă a cărţii beletristice româneşti pe piaţă, re­cucerirea şi reorganizarea librăriilor şi a punctelor de desfacere ce au fost în proprietatea Uniunii, contacte per­manente cu factorii de decizie din Capitală şi din filiale, sprijinirea mai decisă a unei autonomii financiare a filialelor din toată ţara, pre­siu­ne asu­pra factorilor de decizie din administraţia politică de a-şi mo­­difica struc­tu­ral viziunea asupra lite­raturii şi artei româneşti, susţi­nerea financia­ră a autorului în via­ţă, sus­ţi­nerea membrilor Uniunii în faţa administraţiei de stat sau sus­ţinerea celor aflaţi în deficienţe de orice na­tură, sanitare, morale sau de carieră etc.

Constantin Stan: „USR trebuie să funcţioneze după criterii manageriale, nu estetice“
Sloganul cu care candidează Cons­tantin Stan este „Schimbarea“. El vine cu un program de reformă a Uniunii,  structurat pe următoarele direcţii: o instituţie credibilă, respectată, cu o imagine pe măsura valorilor sale; o instituţie democratică şi transparentă; o instituţie solidă din punct de vedere financiar. „Uniunea Scriitorilor nu trebuie să funcţio­ne­ze ca istorie a literaturii, operând pe criterii estetice, subiective de multe ori, în funcţie de persoanele care sunt la conducere, cu «genii», «scrii­tori de primă mână», «scriitori de mâ­na a şaptea»“ - spune el, atrăgând atenţia că principalul criteriu în alegerea preşedintelui trebuie să
fie cel managerial, nu cel al valorii scriitoriceşti. „Proprietăţile Uniunii Scri­i­torilor sau cele aflate acum în fo­losinţa sa trebuie să fie administra­te ca veritabile centre de cultură vii şi profitabile, atrăgătoare atât pentru membrii USR, cât şi pentru dife­rite firme, instituţii, asociaţii etc. - completează candidatul. În acest scop, managerii sau directorii de eve­nimente şi programe vor prezenta Consiliului USR proiecte anuale spre dezbatere şi aprobare“.

Dan Cipariu: „Cred în forţa proiectelor“
Fără să vrea, Constantin Stan îi ri­dică mingea la fileu adversarului său care stă cel mai bine în sondaje: Dan Mircea Cipariu. Pentru că acesta, fiind cel mai tânăr, nu se poate sus­ţine prin autoritatea scriitori­ceas­că a unui Breban, Manolescu sau A­go­pian. Are însă o practică de marketing prodigioasă şi eficientă, adu­că­toare de subvenţii externe semnificative. Acestea au îmbunătăţit performanţele de imagine ale secţiei de poezie şi ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, fapt demonstrat şi prin raportul de activitate depus oda­tă cu candidatura. „Am putut să spulber prejudecata că proiectele se fac în România doar dacă dai telefoane ministrului culturii, pentru că faci parte dintr-o anumită conjunctură politică sau de trib politic - spu­ne mezinul competiţiei. Proiectele me­le au convins şi Casa Regală a Ro­mâniei, şi pe ministrul liberal Lu­do­vic Orban, şi pe primarul PSD Ne­cu­lai Onţanu. Cred în forţa proiectelor, în calitatea oamenilor care le pun în scenă, nu în organizări netranspa­rente şi fără criterii“.