Criza financiară direcţionează programele candidaţilor la funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor
Alegerile de la ASB de pe 2 noiembrie au fost doar „buzduganul“ care anunţa marea bătălie de la Conferinţa Naţională a USR, când se va alege preşedintele Uniunii. Competiţia va avea loc la Teatrul Naţional, pe 23 noiembrie, a doua zi după alegerile prezidenţiale. Combatanţi: Nicolae Manolescu (actualul preşedinte), Nicolae Breban, Ştefan Agopian, Constantin Stan (care candidase şi la ASB) şi Dan Mircea Cipariu (preşedintele secţiei de poezie de la ASB).
Pe site-ul său personal, Horia Gârbea (proaspăt reînvestit în funcţia de preşedinte al ASB) a deschis un contor de sondaj online, prin care oricine poate să-şi exprime preferin-ţa personală pentru noul preşedinte al USR. Absolut surprinzător, situaţia se prezintă aşa: pe primul loc, cu un procent al preferinţelor de 51%, se situează Dan Mircea Cipariu. Pe locul al doilea, cu 23%, se află Nicolae Manolescu, după care urmează, în ordine: Constantin Stan (8%), Ştefan Agopian (6%) şi Nicolae Breban (4%). Restul procentelor se orientează către alte opţiuni.
Nicolae Manolescu - un discurs à la Vosganian
Evident, acestea sunt preferinţele publice. Destul de relevante, numai că alegerea preşedintelui va fi făcută doar de către membrii Uniunii. Or, se ştie, în cadrul acestei organizaţii există o asemenea încâlceală de interese între grupuri, grupuleţe şi găşti, încât e puţin probabil că alegerile vor fi altceva decât rezultatul acestor interese. Adică exact ca în politică. Şi, tot ca acolo, s-a ajuns la o saturaţie faţă de lipsa de performanţă şi coerenţă a funcţionării de până acum a Uniunii. Aşa că Nicolae Manolescu nu pare a avea prea mari şanse.
La alegerile din 2005, el fusese primit de scriitori cu mari speranţe şi cu cvasiunanimă încredere. Când a declarat public „Eu nu promit nimic!“, scriitorii au luat-o ca pe o formă de modestie culturală sau ca pe o prudenţă managerială. În realitate, chiar n-a făcut nimic. Din acest punct de vedere, se poate spune că şi-a respectat angajamentul! Iar programul cu care se prezintă la start este şi acum destul de vag, cu o orientare clară de redefinire a raporturilor cu statul român. Adică de a cere sprijin din partea acestuia. „Este destul să dăm un exemplu - spune el: aşteptăm un răspuns la demersul nostru referitor la subvenţionarea integrală a publicaţiilor de sub egida USR, conform unui articol de lege din 1990, niciodată aplicat“. Pe fond, programul său se bazează pe două principii complementare: continuitatea şi reforma. În privinţa acesteia din urmă, Nicolae Manolescu şi-o susţine cu următorul discurs: „E nevoie de structuri eficiente de relaţii publice şi mai ales de instituţii de promovare specifice, cum ar fi formele de impresariat şi mai ales agentul literar. Instituţia agentului literar oferă un dublu avantaj: pe de o parte, dă vizibilitate creaţiei artistice şi autorului său, iar pe de alta îl sprijină pe acesta din urmă în fructificarea drepturilor sale de proprietate intelectuală“. Interesant e că acest discurs de persoană calificată în marketing este aproape identic cu cel pe care ni l-a expus Varujan Vosganian în 2005, într-un interviu acordat „Săptămânii Financiare“…
Cultura
Costin Craioveanu şi Nicu Luţan au ceva în comun: unul este pictorul vedetelor, al doilea este poetul vedetelor. Amândoi au un succes uluitor, primul la vânzare, al doilea la...
E o mare confuzie în legătură cu termenul curator de expoziţie, acesta fiind „bruiat” de omonimul său juridic, care desemnează o persoană ce exercită drepturi şi execută...
Am semnalat, cu câtva timp în urmă, în paginile „Săptămânii Financiare”, că lansarea unei cărţi despre geto-daci a prilejuit prezenţa la eveniment a unui cobzar pe...
Deşi s-a intrat de mult în vacanţa de vară, casele de licitaţii nu au odihnă, ci parcă ţin pasul cu ritmul ploilor recente. Ca şi cotele apelor, vânzările au fost inegale, în funcţie...
La Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Palatul Parlamentului, intrarea dinspre 13 septembrie) a fost deschisă, până pe 18 iulie, expoziţia de BioArtă...
Ştefan Agopian: „Falimentul total e la un pas“
În programul său de candidat la funcţia supremă în USR, Ştefan Agopian atacă direct lipsa de performanţă a prestaţiei de până acum a lui Nicolae Manolescu. „Teoria actualului preşedinte - spune el -, pusă în practică pe durata celor patru ani a mandatului său, a fost: «Cât avem bani, cheltuim; când n-om mai avea, Dumnezeu cu mila!». Este de bănuit că Nicolae Manolescu se va folosi de noul statut, care este foarte generos la capitolul cheltuieli, pentru a-şi continua politica. Ceea ce, conform unor previziuni făcute de Varujan Vosganian în primăvara acestui an, la o memorabilă şedinţă de Consiliu, va duce Uniunea în pragul falimentului, falimentul total fiind la un pas. De aceea cred că anul 2010 trebuie să fie un an sacrificat din punctul de vedere al investiţiilor. Dacă voi fi ales preşedinte, voi limita toate cheltuielile la strictul necesar şi voi face economii printr-o politică flexibilă de austeritate. Astfel, voi bloca unele posturi prevăzute de noul statut, cum ar fi cel de prim-vicepreşedinte sau cel de şef de cabinet, dar şi altele. Nu vor mai exista convorbiri telefonice cu Parisul, convorbiri astăzi necesare pentru ca Nicolae Manolescu să poată conduce, din Franţa, Uniunea Scriitorilor din România. Voi fi un preşedinte mai bun şi mai corect decât Nicolae Manolescu, ceea ce nu e atât de greu pe cât ar putea să pară“.
Breban susţine autonomia financiară a filialelor
Nicolae Breban vine în această competiţie cu o autoritate scriitoricească de necontestat şi cu o atitudine corectă şi matură în faţa noilor probleme create de criza financiară. Programul său cuprinde, printre altele: o mai decisă prezenţă a cărţii beletristice româneşti pe piaţă, recucerirea şi reorganizarea librăriilor şi a punctelor de desfacere ce au fost în proprietatea Uniunii, contacte permanente cu factorii de decizie din Capitală şi din filiale, sprijinirea mai decisă a unei autonomii financiare a filialelor din toată ţara, presiune asupra factorilor de decizie din administraţia politică de a-şi modifica structural viziunea asupra literaturii şi artei româneşti, susţinerea financiară a autorului în viaţă, susţinerea membrilor Uniunii în faţa administraţiei de stat sau susţinerea celor aflaţi în deficienţe de orice natură, sanitare, morale sau de carieră etc.
Constantin Stan: „USR trebuie să funcţioneze după criterii manageriale, nu estetice“
Sloganul cu care candidează Constantin Stan este „Schimbarea“. El vine cu un program de reformă a Uniunii, structurat pe următoarele direcţii: o instituţie credibilă, respectată, cu o imagine pe măsura valorilor sale; o instituţie democratică şi transparentă; o instituţie solidă din punct de vedere financiar. „Uniunea Scriitorilor nu trebuie să funcţioneze ca istorie a literaturii, operând pe criterii estetice, subiective de multe ori, în funcţie de persoanele care sunt la conducere, cu «genii», «scriitori de primă mână», «scriitori de mâna a şaptea»“ - spune el, atrăgând atenţia că principalul criteriu în alegerea preşedintelui trebuie să
fie cel managerial, nu cel al valorii scriitoriceşti. „Proprietăţile Uniunii Scriitorilor sau cele aflate acum în folosinţa sa trebuie să fie administrate ca veritabile centre de cultură vii şi profitabile, atrăgătoare atât pentru membrii USR, cât şi pentru diferite firme, instituţii, asociaţii etc. - completează candidatul. În acest scop, managerii sau directorii de evenimente şi programe vor prezenta Consiliului USR proiecte anuale spre dezbatere şi aprobare“.
Dan Cipariu: „Cred în forţa proiectelor“
Fără să vrea, Constantin Stan îi ridică mingea la fileu adversarului său care stă cel mai bine în sondaje: Dan Mircea Cipariu. Pentru că acesta, fiind cel mai tânăr, nu se poate susţine prin autoritatea scriitoricească a unui Breban, Manolescu sau Agopian. Are însă o practică de marketing prodigioasă şi eficientă, aducătoare de subvenţii externe semnificative. Acestea au îmbunătăţit performanţele de imagine ale secţiei de poezie şi ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, fapt demonstrat şi prin raportul de activitate depus odată cu candidatura. „Am putut să spulber prejudecata că proiectele se fac în România doar dacă dai telefoane ministrului culturii, pentru că faci parte dintr-o anumită conjunctură politică sau de trib politic - spune mezinul competiţiei. Proiectele mele au convins şi Casa Regală a României, şi pe ministrul liberal Ludovic Orban, şi pe primarul PSD Neculai Onţanu. Cred în forţa proiectelor, în calitatea oamenilor care le pun în scenă, nu în organizări netransparente şi fără criterii“.