Deşi temerile inflaţioniste sunt în creştere, iar FMI a recomandat trecerea la o strategie de retragere a lichidităţilor masive injectate pe piaţă, marile bănci centrale ezită să adopte o politică monetară restrictivă.

 

De la declanşarea crizei economice, băncile centrale din toată lumea au scăzut drastic ratele dobânzii de politică monetară şi au adoptat ample programe neconvenţionale de creştere a masei monetare pentru a veni în ajutorul băncilor comerciale şi al firmelor în insolvabilitate. Criticate de unii pentru caracterul lor inechitabil sau ineficace, salutate de alţii pentru că au prevenit agravarea crizei, aceste intervenţii monetare la o scară fără precedent pun în momentul de faţă conducerea  instituţiilor monetare din întreaga lume în faţa unei noi dileme.

Cantităţile masive de rezerve monetare injectate de băncile centrale în sistemul bancar, deteriorarea bilanţurilor contabile ale acestor instituţii, pe fondul achiziţiei de active «toxice» din sectorul privat, şi creşterea vertiginoasă a deficitelor bugetare guvernamentale, ca urmare a programelor de stimulare fiscală, riscă să producă o inflaţie galopantă cu consecinţe grave asupra activităţii economice în viitorul imediat. În aceste condiţii, băncile centrale trebuie să treacă la o strategie de retragere a lichidităţilor aruncate până acum generos pe piaţă, dar majorarea dobânzilor de politică monetară şi întreruperea liniilor speciale de creditare înseamnă în acelaşi timp scoaterea perfuziilor care au generat relansarea fragilă din unele economii. 

 

Deşi presiunile inflaţioniste cresc, marile bănci centrale din lume au decis să menţină ratele scăzute de politică monetară şi să continue programele neconvenţionale de achiziţii directe de active financiare. 

Astfel, după şedinţa de joi, 5 noiembrie, a Comitetului de Politică Monetară, oficialii Fed şi-au reafirmat hotărârea de a menţine rata dobânzii de politică monetară la un nivel «excepţional de scăzut» pentru o «perioadă extinsă de timp». În momentul de faţă, dobânda de politică monetară a Fed este fixată la un interval cuprins între 0 şi 0,25%. În acelaşi timp, Fed a anunţat că va achiziţiona active ipotecare în valoare totală de 1.250 de miliarde de dolari şi creanţe în valoare de 175 de miliarde de dolari emise de agenţii guvernamentale federale. Luna trecută, Fed a terminat de monetizat titluri de stat ale guvernului american în valoare de 300 de miliarde de dolari şi a anunţat că va cumpăra creaţe în valoare de 200 de miliarde de dolari de la Fannie Mae şi Freddie Mac, cele două corporaţii guvernamentale de credit ipotecar care au intrat în faliment în prima parte a anului.

Tot în aceeaşi zi, şi Consiliul guvernatorilor al BCE a decis menţinerea dobânzii de politică monetară din zona euro la nivelul-record de doar 1%. Cu toate acestea, conflictul de viziuni dintre Axel Weber, guvernatorul Bundesbank, şi o parte din colegii săi, inclusiv preşedintele BCE Jean-Claude Trichet care a ieşit din nou la iveală în săptămâna de dinaintea reuniunii de la Frankfurt, ar putea duce la stoparea programului special de refinanţare pe 12 luni a băncilor din zona euro, imediat după finalizarea, în decembrie anul acesta, a celei de-a treia sesiuni de la iniţierea acestuia.

Şi Banca Angliei, al cărei Consiliu de politică monetară s-a reunit de asemenea pe 5 noiembrie, a păstrat dobânda de politică monetară la 0,5%. În acelaşi timp, Mervyn King, guvernatorul respectivei bănci centrale, a anunţat continuarea programului de achiziţie de titluri de stat, dar creşterea acestuia a fost redusă la doar 200 de miliarde de lire sterline (332 de miliarde de dolari), cea mai mică majorare din luna martie, sugerând astfel politicienilor că trebuie să ia măsuri bugetare pentru reducerea deficitului.

 

Câteva bănci centrale mici au dat totuşi tonul întoarcerii trendului în materie de politică monetară. Astfel, Norges Bank, banca centrală a Norvegiei, a devenit prima instituţie monetară din Europa care a operat o creştere a dobânzii-cheie. Aceasta a fost majorată de la 0,25 la 1,5%, ca urmare a unor semne de redresare a economiei globale şi a unor presiuni inflaţioniste în creştere, conform declaraţiilor guvernatorului Svein Gjedrem. La începutul lunii octombrie, Australia a devenit prima economie din grupul G-20 unde banca centrală a trecut la o politică monetară mai restrictivă. Pe 6 octombrie, Federal Reserve Bank of Austrialia a majorat dobânda de politică monetară cu 25 puncte de bază, de la 3 la 3,25%. În sfârşit, în luna august, banca centrală a Israelului a surprins analiştii cu decizia de a majora rata dobânzii de politică monetară de la 0,5 la 0,75%.