Oamenii de afaceri cer restructurarea sectorului bugetar - despre care susţin că este o a­devărată „sugativă“ de bani publici -, regândirea politicii fiscale şi neimpozitarea profitu­lui reinvestit. Domeniile prioritare în viziunea reprezentanţilor mediului privat sunt infrastructura, agricultura, energiile regenerabile, turismul şi sănătatea.

„Săptămâna Financiară“ a realizat un sondaj în rândul oamenilor de afa­ceri încercând să afle ce măsuri ar trebui luate pentru a readuce economia pe li­nia de plutire. Reprezen­tan­ţii me­diului privat au răspuns la întrebări legate de prio­ri­tă­ţile economice ale momentului, strategii anti-criză ce trebuie a­doptate urgent pentru re­duce­rea efectelor negative din eco­no­mie, proiectele in­ves­ti­ţio­na­le ce pot dezgheţa, pe termen mediu, economia ro­­mânească, decizii ce ar trebui luate în pri­vinţa pieţei muncii pentru temperarea şo­majului şi ce trebuie făcut pentru atragerea investi­ţiilor.
Patronii au propuneri concrete care ar putea ajuta economia, scopul acestora fiind re­dre­sarea financiară a Româ­ni­ei, în condiţiile în care până acum nu a fost pus în practică niciun plan concret anti-criză.

Restructurarea sectorului bugetar, prioritară
Consumul financiar uriaş din zona bugetară impune o res­tructurare urgentă a acestui sector în aşa fel încât cheltuie­lile să fie reduse la minimum. Eficienţa scăzută, numărul ma­re de salariaţi, dar şi numirile în funcţii de conducere doar pe criterii politice şi nu de profesionalism sunt principalele pro­bleme indicate de patroni. Toţi reprezentanţii mediului de afa­ceri chestionaţi de SFin au ce­rut rezolvarea problemei ridica­te de cheltuielile din zona bugetară. Ei au spus, la unison, că se impune reducerea personalului din sectorul bugetar, dar dis­ponibilizările nu trebuie făcute în mod grosier, ci doar în urma unor analize foarte a­ten­te, astfel încât să crească productivita­tea celor rămaşi. „Guvernul ca­re va ajunge la Pa­latul Victoria are obligaţia mo­ra­lă de a face ordine în zona bu­getară. Aici este cel mai mare consum de bani. Dispo­ni­bi­li­ză­ri­le cerute de FMI trebuie făcu­te cât mai re­pede. Vreau să precizez însă un lucru: aceste concedieri trebuie să aibă la bază un studiu referitor la sectorul bugetar. Nu dăm afară medicii şi profesorii şi păstrăm funcţio­narii publici care stau la birou şi comple­tea­ză integrame. De a­se­menea, spe­cialiştii trebuie lăsaţi să-şi facă meseria şi să nu mai intervină politicul. Du­pă ce statul îşi face o curăţenie atentă în propria o­gradă pu­tem merge mai depar­te“, decla­ră Valer Blidar, proprietarul mai multor firme, printre care şi Astra Vagoane Că­lători Arad. Radu Timiş, fon­da­torul Cris­Tim, a cerut şi de­politizarea instituţiilor de control. Şi alţi oameni de afaceri au subliniat importanţa depolitizării acestui sector. „Se impu­ne o reorganizare a sectorului bugetar cu instalarea unor specialişti ade­vă­raţi în funcţiile-cheie ale ins­tituţiilor publice, nu a per­soa­­ne­lor nu­mi­te pe criterii po­liti­ce“, a nuan­ţat Maria Gra­pini, pre­şedintele grupului Pas­ma­tex şi al federaţiei pa­tro­nale FEPAIUS.

Reprezentanţii mediului pri­vat cer şi o reorganizare a re­giilor cu capital de stat. Ei spun că aici au loc cele mai mari „scur­geri“ de bani, su­me­­le chel­­tuite inutil alimen­tând doar ineficienţa. „Avem mari probleme legate de do­meniile susţinute cu bani de la bugetul central. Nu ştiu cum se face, dar în multe ca­zuri banii destinaţi investiţii­lor ajung tot la salarii. Orice nou program trebuie să încea­pă de aici, unde sunt adevă­ra­te găuri negre“, a explicat Florin Pogonaru, pre­şe­dintele Asociaţiei Oamenilor de Afa­ceri din România (AOAR).

Continuarea finanţărilor externe
Lipsa unui buget de stat pentru 2010 este o altă proble­mă care trebuie soluţionată în regim de urgenţă. La ora actua­lă, multe firme sunt puse în si­tuaţia de a nu avea, la rândul lor, o strategie pentru anul vii­tor. De asemenea, trebuie luate măsuri care să ajute la conti­nuarea finanţă­ri­lor venite pe linia UE, FMI şi BEI. Ovidiu Buluc, fondatorul Farmexim, consideră că elaborarea bugetului ar trebui să se înscrie prin­tre priorităţile oricărui partid aflat la putere. „La ora actuală, eu nu am nicio viziune pe termen lung. Nu ştiu cum să-mi construiesc propriul bu­get pentru că nu am nicio informaţie despre ceea ce se va în­tâm­pla în sectorul în care acti­vez. Vreau să ştiu ce se în­tâmplă în zona farmaceutică, pentru că dacă vor merge iar pe politica de a lua bani de la me­dicamente pentru pensii, mai bine închidem pră­vă­lia şi ple­căm. Finanţările trebuie stabilite pentru tot anul“, a preci­zat Buluc.

În ceea ce priveşte finanţă­rile externe, patronii recunosc necesitatea lor, dar în acelaşi timp subliniază faptul că se im­pu­ne o mai mare coerenţă în ac­cesarea „banilor ieftini“. Atât mediul privat, cât şi cel de stat ar trebui să se uneas­că pentru a putea ajunge mai uşor la fondurile comunitare. Oamenii de afaceri atrag atenţia că, dacă Ro­­mânia nu va face eforturi pentru a putea consuma banii alocaţi de la Uniunea Europea­nă până în 2013, riscăm ca la viitorul buget comunitar să pri­mim sume cu mult mai mici pe mo­tiv că n-am fost capabili să cheltuim eficient ceea ce ni s-a dat. În acest mod, vom ajunge doar să contribuim cu taxe şi im­po­zite, fără a beneficia de pe urma ade­ră­rii noastre la Co­mu­­­ni­tatea Eu­ro­pea­nă. „Ab­so­lut imperativă este continuarea finanţării de la EU/FMI/BERD. Altfel, nicio măs­u­ră, oricât de înţeleaptă, nu va putea fi apli­cată din lipsă de fonduri“, a subliniat Silviu Savin, ac­ţionar la Flavus Investiţii, fondul care a cumpărat platforma Trac­torul din Braşov.

O singură unitate de măsură pentru toţi
Nici legislaţia din România nu vine în sprijinul investitorilor. Schimbările operate peste noapte bulversează afacerile, companiile fiind constrânse să joace pe sârmă în cele mai multe cazuri. Modifi­ca­rea Codului Fiscal în fiecare an nu face altceva decât să producă haos în economie. Antreprenorii propun ca măsură prioritară rela­xarea fiscală. Maria Grapini, pre­şedintele FEPAIUS, spune că obli­gatorii sunt mai multe proiecte ca­re ar trebui puse în practică rapid pentru a ajuta la însănătoşirea e­co­­­no­miei: reducerea costurilor de func­ţionare a firmelor prin eli­mi­narea impozitului minim, di­mi­nua­rea costurilor cu salariile, ne­impozita­rea profitului reinvestit, elimina­rea nedeductibi­li­tăţii cheltuielilor ce au legătură cu activitatea firmei.

Reprezentanţii mediului privat mai cer ca legile să fie aceleaşi pentru toată lumea. Radu Timiş, preşedintele grupului Cris-Tim, este de părere că firmele care nu au posibilitatea de a achita contri­buţiile către bugetul de stat ar trebui tratate în mod egal. „Să se folo­sească o unitate de măsură pen­tru toată lumea. Cei care sunt compe­ti­tivi să reziste, iar cei care nu au aceste posibilităţi să-şi închi­dă por­ţile. Nu e normal ca unii să plă­teas­că, iar alţii să beneficieze de amâ­nări la plată“, a spus Timiş.
Ideea este susţinută şi de omul de afaceri Jean Valvis, care crede că guvernul ar trebui să facă rost de venituri nu prin creşterea im­po­zitului pe profit sau a TVA-ului. „Ar trebui să se păstreze acelaşi nivel de impozitare. Noi nu susţi­nem şi nu cerem diminuarea acestui ni­vel de impozitare, aşa cum s-a procedat în alte ţări euro­pe­ne, ci păstrarea şi colectarea fondu­ri­lor printr-o modalitate mai efi­cien­tă, concomitent cu limita­rea diver­şi­­lor factori de evaziune şi de co­rup­­ţie. O decizie politică în a­ceas­tă di­recţie a colectării fondu­rilor pro­ve­nite din taxele păstrate la a­ce­­laşi nivel, precum şi un efort mai sus­ţinut de a controla corup­ţia se pot constitui în măsuri concrete şi cla­re care pot ajuta la lupta împo­triva crizei economice“, a arătat Valvis.

Domenii prioritare
În viziunea reprezentanţilor mediului de afaceri, domeniile prio­ritare sunt infrastructura, a­gri­cultura, energiile regenerabile, turismul şi sănătatea. Patronii a­mintesc de criza din anii ’30, când multe state afectate au realizat că doar prin susţinerea şi dezvoltarea unor sectoare îşi pot reveni. Astfel, guvernele de atunci au ajuns să investească în mod real în infrastructură, extinderea acestui do­me­niu aducând după sine şi alte proiecte noi. „Este evident că avem nevoie de autostrăzi, pentru că o infrastructură puternică ar a­d­uce mai multe investiţii, ar ajuta mai multe industrii, ar crea mai multe parcuri logistice. Imediat după aceste investiţii trebuie dezvoltate parcurile agroindustriale, care să preia producţia agricolă a României“, consideră Sebastian Ghiţă, preşedintele grupului de firme Asesoft. 
În ceea ce priveşte agricultura, oamenii de afaceri propun ca ne­ce­sară rezolvarea problemei fă­râ­mi­ţării parcelelor. Mai mult, cred că ar fi necesare măsuri dure care să meargă până la confiscarea tere­nurilor nelucrate. Mizând pe ex­tin­derea acestui sector se pot crea foarte multe locuri de muncă. Re­prezentanţii mediului privat atrag atenţia că nu doar agricultura primară ne poate ajuta, ci şi cea de procesare.
În paralel cu infuzia de capital în aceste zone, trebuie urmărită şi dezvoltarea segmentului de ener­gii regenerabile, unde pot fi utilizaţi cu uşurinţă banii veniţi de la Comunitatea Europeană. De ase­menea, turismul ne-ar putea ajuta să ne dezvoltăm din punct de ve­de­re economic, dar numai pe o stra­tegie coerentă, care să vizeze în primul rând punerea la punct a instrumentelor necesare susţine­rii proiectelor din acest domeniu.
În ceea ce priveşte sănătatea, aici trebuie avute în vedere parte­ne­riatele public-private care pot duce la o rezolvare a problemelor actuale din sistem.
Nu în ultimul rând, antrepre­norii care au demonstrat de-a lungul timpului că ştiu cum se fac bani şi se consolidează afacerile susţin că avem nevoie acută de specialişti. Iar profesioniştii care mai există, la stat sau în mediul privat, trebuie lăsaţi să-şi facă treaba, fără niciun amestec din partea clasei politice.

O nouă lege pentru şomeri
Nici piaţa muncii nu este ignorată de reprezentanţii mediului de afaceri. Patronii susţin la unison faptul că este necesară o impozitare mai mică a muncii. Ei spun că, în cazul în care nu se vor lua măsuri care să ducă la scăderea cheltuielilor salariale, şomajul va creşte în mod accelerat şi se va ajunge la o majorare a numărului celor care vor lucra la negru. Daniela Necefor, managing partner al companiei Total Business Solutions, este de părere că ar trebui decisă o scădere a perioadei în care disponibilizaţii beneficiază de şomaj. „Acum, când suntem în criză, 12 luni sunt suficiente pentru un om ca să-şi găsească un nou job. Cred că mult mai benefică ar fi o creştere a indemnizaţiei făcută în paralel cu o scurtare a perioadei de acordare a şomajului. Românii trebuie încurajaţi să-şi caute de lucru. Ei trebuie să rea­lizeze că nu se mai dau salariile oferite cu generozitate acum ceva timp, dar că e de prefe­rat să muncească pe o leafă mai mică decât să îngroaşe rândurile celor care nu au un loc de muncă“, spune specialistul în resurse umane.
La rândul său, Sebastian Ghiţă aduce în discuţie ideea productivităţii muncii. El susţine că ar trebui să se renunţe la „pomeni“ şi că este mult mai utilă o politică de încurajare a oamenilor de a-şi căuta o slujbă nouă în momentul în care sunt concediaţi.


Silviu Savin, acţionar al Flavus Investiţii:
 „România nu are o strategie economică limpede. Pentru a putea creiona o strategie corectă şi eficientă pentru economie poate că ar trebui să ne uităm la ce au făcut alţii. Statele asiatice, de exemplu, au invitat cei mai mari macroeconomişti şi economişti de dezvoltare de la universităţi ca Harvard, Stanford etc. şi le-au oferit proiecte de consultanţă pe perioade de şase luni-un an. La sfârşitul acestei perioade fiecare a venit cu o propunere gândită în funcţie de avantajele competitive ale fiecărei ţări. Guvernul le-a analizat şi a decis unde să canalizeze eforturile şi fondurile pe termen mediu şi lung"

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR:
„Agricultura, energiile regenerabile şi infrastructura sunt de viitor. În ceea ce priveşte piaţa muncii, cred că în această perioadă, în care multe firme nu mai au o activitate atât de susţinută ca până la apariţia crizei, îşi pot ajuta salariaţii foarte buni să se specializeze. Statul ar trebui să sprijine investitorii privaţi pentru ca lucrătorii să poată beneficia de cea mai bună pregătire“

Jean Valvis, fondatorul grupului La Dorna:
„Un investitor cere un cadru legislativ clar şi stabil, un cadru investiţional previzibil, şi nu schim­­­bări pe parcurs. Este o boa­lă structurală a României, ce s-a transmis până azi, o boală a tran­zi­ţiei permanente a României. Nu există un cadru legal stabil, nici pentru fisca­litate, nici pentru pia­ţa muncii. Nu există un cadru de dezvoltare strategică pe sectoare specifice agriculturii sau industriei. Economia prietenoasă în­seam­nă fiscalitate stabilă, în­seam­nă legislaţie stabilă pentru codul muncii“

Valer Blidar, acţionar la Astra Vagoane Călători Arad:
„Nu mai trebuie să dăm bani pentru sectoarele care ne-au adus în criză. Imobiliarele poartă vina pentru ce se întâmplă astăzi, iar băncile sunt şi ele părtaşe la acest dezastru. Din punctul meu de vedere, americanii au făcut cea mai mare eroare băgând banii în bănci care la rândul lor susţin investiţiile imobiliare. Dacă şi noi vom merge pe acelaşi model, vom eşua. Speculanţii abia aşteaptă să facă iar profituri uriaşe cu eforturi minime“

Maria Grapini, preşedintele FEPAIUS:
„Primele măsuri care ar trebui luate sunt reducerea costurilor de funcţionare a firmelor prin eliminarea impozitului minim, diminuarea costurilor cu salariile, neimpo­zitarea profitului reinvestit, eliminarea nedeductibilităţii cheltuielilor ce au legătură cu activitatea firmei. De asemenea, se impune simplificarea reală a procedurilor de accesare a fondurilor structurale sau bugetare şi a birocraţiei instituţionale. Piaţa trebuie supravegheată prin instituţiile abilitate în vederea eliminării marilor evaziuni, a concurenţei neloiale, contrafacerilor şi a traficului de influenţă“

Marius Cristescu, coproprietar al grupului Bega:
„Prima mişcare pe care ar trebui să o facă un guvern responsabil este aceea de a strânge cei mai importanţi oameni de afaceri pentru a-i consulta, pentru că este criză economică, nu politică. Ca măsuri imediate, eu aş propune schim­barea Legii falimentului. Faptul că acum o firmă stă în faliment zece ani nu ajută pe nimeni. Sectoarele pe care ne putem baza sunt exportul, agricultura şi turismul. În privinţa exportului, cred că ataşaţii economici de pe lângă ambasade ar trebui să facă lobby pentru firmele locale care produc, să se implice mai mult în zona economică. În mo­men­tul în care o firmă din România este în concurenţă cu o alta din China, de exemplu, contează foarte mult sprijinul reprezentanţei diplomatice a ţării din care vii“

Radu Timiş, preşedintele grupului Cris-Tim:
„Pentru investiţii noi este nevoie de stabilita­te la nivel înalt. Eu nu ştiu ce strategie să a­dopt pentru că nu am idee ce se poate întâm­pla mâine în zona po­liti­cului şi îmi este frică să mă avânt în proiecte noi. La fel ca mine gân­desc şi alţi jucători din branşă. Trebuie să spun că investiţiile sunt cheia dezvoltării, iar fără ele orice companie intră în conservare şi moare“

Ovidiu Buluc, preşedintele Farmexim:
„Atragerea fonduri-lor europene trebuie să ne preocupe în mod deosebit. Dacă noi nu vom cheltui până în 2013 banii pe care îi avem la dispoziţie, Co­munitatea Europea­nă, când va stabili bu­getul pe următorii şap­te ani, ne va trânti uşa în nas şi ne va zice că ne dă doar jumătate din fonduri pe motiv că nu am ştiut să-i cheltuim eficient“