Planul, elaborat de ministrul de finanţe Jacek Rostoski şi de cel al muncii, Jolanta Fedak, prevede că mai mult de jumătate din contribuţiile lunare, de 7,3% din salariul brut, ale angajaţilor polonezi la pilonul II de pensii vor fi reţinute în bugetul asigurărilor sociale de stat, urmând a fi remunerate cu o dobândă similară celei a titlurilor de stat naţionale. În acest fel, deficitul bugetar al Poloniei, ca şi nivelul datoriei publice, vor fi „coafate” cu peste trei miliarde de euro pe an. O măsură similară a fost luată în calcul şi în România, de către primul guvern Boc, ca măsură anti-criză, însă, în cele din urmă, s-a decis doar îngheţarea la 2%, în 2009, a contribuţiei la pilonul II.
Guvernul polonez ela­borează în prezent un proiect de modificare a legislaţiei, care să-i permită să reducă nivelul contribuţiilor anga­ja­ţilor polonezi la pilonul II de pensii, de la 7,3% din salariul brut lunar, la doar 3%. Restul contribuţiilor, de 4,3%, ur­mea­ză, potrivit planurilor executivului de la Varşovia, să fie păstrate în bugetul asigură­ri­lor sociale de stat, din care se plătesc pensiile publice.
„Măsura nu-i va afecta pe participanţii la sistemul de pensii private obligatorii, în­trucât contribuţiile reţinute vor fi păstrate în conturi ale statului şi vor beneficia de aceeaşi dobândă cu a titlu­ri­lor de stat poloneze, în care, oricum, fondurile de pensii plasează o bună parte din active”, a declarat săptămâna trecută ministrul polonez de finanţe, Jacek Rostoski.
Pe de altă parte însă, mai mulţi analişti, citaţi de Reu­ters, au apreciat că măsura este periculoasă şi nu face de­cât să amâne datoriile statului, întrucât pensiile private cuvenite participanţilor la pilonul II vor trebui oricum plătite. Însă, prin reducerea contribuţiilor, aceste pensii private urmează să fie achitate în mai mare măsură din bugetul asigurărilor sociale de stat, punându-se şi mai mul­tă presiune pe finanţele publice ale ţării.

Vor să „palmeze” deficitul bugetar
Dacă va fi aprobată de cele două Camere ale Parlamen­tului şi, ulterior, promulgată de preşedintele Lech Kaczyn­ski, măsura de reducere a con­tribuţiilor la pilonul II va aduce în balanţa contabilă a bugetului Poloniei un plus de 13 milioane de zloţi pe an, res­pectiv peste trei miliarde de euro, la cursul de joia trecută, de 4,26695 zloţi/euro. Toto­dată, în urma aplicării planului guvernamental, vo­lu­mul anual de contribuţii în­casate de la participanţi la fon­­durile de pensii private obligatorii poloneze se va re­duce cu mai mult de jumă­tate, de la 22 miliarde de zloţi (5,15 miliarde de euro) la 9 miliarde de zloţi (2,1 mi­liar­de de euro).
Scopul acestei măsuri este însă „coafarea” deficitului bu­getar, precum şi a nivelului datoriei publice înregistrate de statul polonez. Astfel, po­tri­vit estimărilor Comisiei Eu­ropene, datoria publică a Poloniei va depăşi limita de 55% din PIB anul viitor, ur­mând ca în 2011 să spargă şi plafonul maxim, de 60% din PIB, prevăzut atât în Tratatul de la Maastricht, cât şi de Con­stituţia poloneză. Estimă­rile Ministerului de Finanţe de la Varşovia arată că, prin re­ţinerea la buget a 4,3 punc­te procentuale din salariile brute ale participanţilor la pi­lonul II, nivelul datoriei pu­bli­ce urmează să scadă, a­nual, cu aproximativ 1% din PIB.
Iniţiativa guvernului po­lo­nez este, în bună măsură, determinată şi de o prevedere controversată a Tratatului de la Maastricht, potrivit căreia, după cinci ani de la introdu­cerea pilonului II, toate costurile legate de acesta şi în primul rând transferurile de la bugetul asigurărilor sociale la fondurile de pensii sunt luate în calcul integral la stabilirea deficitului bugetar. Polonia a introdus pilonul II în 1999.

Îşi dau cu stångul în dreptul
Reducerea masivă a contribuţiilor la pilonul II şi, im­plicit, a ritmului de creştere a activelor fondurilor de pensii private obligatorii, în scopul afişării unui deficit bugetar mai redus, ar putea submina însă un alt plan, menit să re­ducă în mod real deficitul. Este vorba despre privatiza­rea, prin listare la bursă, a unui număr important de companii majore, la care sta­tul este încă acţionar, prin ca­re Finanţele poloneze îşi pro­pun să obţină aproape şase miliarde de euro până la sfâ­r-şitul anului viitor.
În actualele condiţii de cri­ză, este posibil ca ofertele publice iniţiale ale companiilor poloneze să nu se bucure de succesul scontat în rândul investitorilor instituţionali străini. Iar reducerea contri­buţiilor lunare la fondurile de pensii private obligatorii - cei mai importanţi investitori lo­cali la bursă - va diminua ca­pa­citatea acestora de a partici­pa la programul de privatiza­re. „Restrângerea intrărilor lu­nare de capital ale fondu­ri­lor de pensii private obli­ga­to­rii, care investesc, în me­die, circa 30% din active în acţiuni listate, va afecta negativ evo­lu­ţia cotaţiilor Bursei de la Var­­şovia”, a declarat Adam Kal­dus, director de investiţii al fondului de pensii, PTE Ban­kowy, citat de Bloomberg.
Pe de altă parte, administratorii de fonduri de pensii private obligatorii, care se opun măsurii, au arătat că un astfel de plan înseamnă pu­nerea de beţe în roate uneia dintre cele mai funcţionale pie­­ţe din Polonia. „Această for­mă de «contabilitate creati­v­ă» va submina încrederea participanţilor în sistemul de pensii private şi va face ca fondurile de mici dimensiuni să dispară de pe piaţă”, a de­clarat Marek Gora, de la Şcoa­la de Economie de la Varşo­via. La sfârşitul lunii septembrie, pilonul II polonez nu­mă­ra aproape 14,3 milioane de participanţi şi gestiona active de peste 40 de miliarde de euro, fondurile obţinând, pe primele nouă luni din 2009, un randament mediu de 10,73%.

A existat şi o variantă romånească
În ianuarie anul acesta, o măsură similară a fost propusă şi în România. Astfel, într-o „Platformă comună anti-criză”, elaborată de reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor şi sindicatelor, apă­rea şi o propunere de majorare la 85% a plasamentelor fondurilor de pensii private obligatorii în titluri de stat pe termen lung. Docu­mentul nu conţinea alte detalii, însă surse participante la nego­cie­rile de atunci au dezvăluit că se avea în vedere instituirea obli­gativităţii fondurilor de a investi cel puţin 85% din active în titluri de stat cu maturităţi de minimum un an.
Ulterior, planul a fost abandonat, iar Guvernul a decis, în schimb, prin Legea bugetului pe 2009, să în­ghe­ţe contribuţia la pilonul II la 2% din venitul brut al participanţilor, amânând majorarea la 2,5%, pre­văzută de legea de funcţionare a sistemului. În februa­rie 2009, vicepreşedintele Comisiei de Suprave­ghere a Siste­mu­lui de Pensii Private (CSSPP), Ion Giurescu, declara că, în loc să îngheţe contribuţia la 2%, statul ar fi putut negocia cu administratorii de fonduri de pensii private plasarea contribuţiilor încasate în titluri de stat şi în infrastructură, ca măsuri anti-criză.
Acelaşi Ion Giurescu declara, în octombrie, că proiectul de buget pe 2010 prevede majorarea con­tri­buţiei cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%. Informaţia a fost confirmată şi de secretarul de stat în Ministerul Muncii, Mihai Şeitan, acesta adăugând că ma­jorarea este una dintre condiţiile negociate cu FMI. Pe de altă parte, Guvernul nu a anunţat încă dacă va creşte sau nu nivelul con­tribuţiei în 2010.