Vânătoarea de datornici declanşată de instituţiile statului în ultimele luni nu a rămas fără ecou, instanţele fiind asaltate de procesele deschise de către persoanele executate silit. Casele de sănătate din teritoriu se înscriu şi ele în rândul „hăitaşilor“ gonind după cei care nu şi-au achitat contribuţiile la buget. Contrar aşteptărilor, datoriile nu au fost recuperate, iar asigurările de sănătate au ajuns motiv de proces între stat şi avocaţi.

Restanţele la asigurările de sănătate înregistrate de per­soanele cu profesii li­be­rale au explodat în ultima perioadă. Ele se ridică la 127 de mi­lioane de lei (peste 30 de milioane de euro), din care 63 de milioane de lei reprezintă majorări de întârziere. Legislaţia în vigoare prevede că termenul de prescripţie a acestor crean­ţe este de cinci ani. Şi, cum multe din­tre debite sunt „istorice“, statul se agită pe ultima sută de metri să le colecteze.

Recuperarea acestor bani este a­nevoioasă, statul fiind pus în sit­u­aţia ca, în cele mai multe cazuri, să ape­le­ze la executarea silită. Acţiunile de acest gen au succes în proporţie foar­te mică, deoarece mulţi dintre cei ca­re se trezesc cu portăreii la uşă apelează, la rândul lor, la instanţă pentru a-şi rezolva problemele.

Reprezentanţii statului indică avocaţii şi notarii ca fiind campionii veniturilor realizate din profesii li­berale, dar şi rău-platnicii „frun­taşi“. Pe „listele negre“ ale caselor de să-nă­tate mai apar şi arhitecţi, contabili sau medici stomatologi. La nivel na­ţional sunt înregistraţi 148.037 de restanţieri la asigurările de sănătate ce provin din rândul per­soanelor care practică profesii li­berale. Cei mai mulţi dintre ei apar în Prahova (18.322 persoane), Mureş (15.615 persoane), Sibiu (16.026 persoane), Cluj (8.198 persoane) şi Ga­laţi (7.954 persoane). Datoriile cele mai mari sunt în Prahova (14.974.940 de lei), Mu­reş (13.071.290 de lei), Bucureşti (12.344.420 de lei) şi Bihor (9.469.270 de lei).

Executări silite 
Numărul mare de procese existente pe rolul instanţelor arată că recuperarea datoriilor către stat ale celor care practică profesii liberale este dificilă şi că trebuie căutat mo­tivul pentru care cele două părţi im­pli­cate - casele de sănătate şi liber-profesioniştii - nu se pot înţelege pe cale amiabilă.

Reprezentanţii instituţiilor statului susţin că nu fac altceva decât să aplice legislaţia în vigoare, care pre­ve­de că persoanele cu profesii libe­rale au obligaţia de a vira trimestrial contribuţia la asigurările de sănătate sub forma unei cote de 6,5% aplicată veniturilor realizate. Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, ne-a declarat că este jenant ca profesionişti care au încasări atât de mari, aşa cum sunt avocaţii sau notarii, să nu-şi achite cotizaţiile la Sănătate. „Există o lege, şi ea trebuie respectată de toată lu­mea. Bugetul este şi aşa secătuit de re­surse, deoarece zece milioane de români sunt scutiţi prin legi speciale de plăţile pe care ar trebui să le vire­ze aici. Poate că e timpul să ne tre­zim şi să ne dăm seama care este rea­litatea. Înţeleg să se plângă că nu poa­te vira contribuţia o persoană cu venituri mici, nu una care nu are probleme cu banii. Din păcate, contribuţia la fondul asigurărilor de să­nătate este diminuată. La ora actuală se strâng 15 miliarde de lei, în timp ce necesarul este de 21 de miliarde de lei“, a precizat Streinu-Cercel.

La rândul lor, conducerile case­lor de sănătate se plâng de faptul că rău-platnicii se folosesc de orice mij­loc pentru a scăpa de datorii. „Există Legea 95/2006 care reglementează faptul că persoanele cu profesii libe­ra­le trebuie să cotizeze la bugetul asi­gu­rărilor de sănătate. Avocaţii refuză să se supună acestor prevederi şi nu plă­tesc contribuţiile. Amplificarea a­ces­tor restanţe ne-a determinat să tre­cem la executări silite. Şi de aici au pornit o serie de probleme“, ne-a de­clarat preşedintele Casei de Asi­gu­rări de Sănătate Cluj, Emilia Groza. 

Încercările caselor de sănătate teritoriale de a colecta banii prin executări silite au fost contestate în ins­tan­ţă. „La noi în judeţ sunt pe rol 66 de procese aflate în diverse faze. Avo­caţii au fost cei care ne-au dat în ju­decată în momentul în care am dorit să declanşăm procedurile de execu­ta­re silită, şi astfel au blocat orice cale de recuperare a banilor. Pentru ei, şi o virgulă este motiv de proces. Avem un caz în care, dintr-o eroare nevinovată în scrierea unei sume - a apărut virgulă în loc de punct, practic s-a mers pe transcrierea engle­zeas­că, nu pe cea românească -, avocatul respectiv ne-a chemat la tribunal, unde a contestat decizia de exe­cu­tare silită pe motiv că suma trecută acolo nu era cea corectă. Perso­na­lul nostru este şi aşa puţin, iar acum trebuie să facem faţă şi ava­lanşei de procese venite din partea avocaţilor. Aceştia refuză pur şi simplu să achite contribuţia, invocând motivul că ei nu beneficiază de servicii medicale egale cu sumele pe ca­re trebuie să le vireze la noi. Alţii spun că au casa lor de asigurări so­cia­le şi nu văd de ce ar trebui să plă­tească şi la stat“, a mai spus Emilia Groza.

Contestaţii în instanţă 

În faţa unor acuzaţii de acest gen, avocaţii arată cu degetul către casele de sănătate, despre care spun că o pe­rioadă lungă de timp au funcţio­nat defectuos. „Eu m-am trezit că am o datorie la bugetul asigurărilor de sănătate de 70.000 de lei şi că sunt executat silit. Din această sumă, 30.000 de lei este debitul şi 40.000 majorările de întârziere. Nu mi s-a trimis niciodată o solicitare prin ca­re să mi se ceară să achit vreo res­tan­ţă, ci s-a trecut direct la executare. Normal că a trebuit să mă apăr şi am dat instituţia statului în judecată. Mi s-a admis contestaţia. Şi cum legea îmi dă posibilitatea de a mă asigura la una dintre casele de sănătate existente în România, am ales să cotizez la casa de sănătate a avocaţilor, care mi-a permis să plătesc datoria eşa­lonat“, ne-a explicat avocatul clujean Victor Rusa.

O altă problemă invocată de persoanele cu profesii liberale ţine de suma mare pe care trebuie să o achi­te. Avocaţii şi notarii spun că sunt ne­voiţi să cotizeze cu fonduri de zece ori mai mari decât restul sala­ria­ţilor. „O persoană care are venituri de 1.000 de lei virează o contri­buţie de 65 de lei, iar o persoană care încasează 10.000 de lei e obligată să plătească 650 de lei, în condiţiile în care serviciile asigurate de sistemul medical sunt aceleaşi. Poate că ar trebui făcut ceva în legătură cu baza de impozitare în aşa fel încât să nu mai existe astfel de diferenţe“, a afirmat avocatul Mircea Pop, membru în cadrul Baroului Cluj. El spune că acesta a fost motivul pentru care a dat casa de sănătate teritorială de care aparţine în judecată. Mai mult, vine cu argumente legate de faptul că între el ca persoană fizică auto­ri­zată şi instituţia statului nu există niciun contract semnat care să-l o­blige să vireze o contribuţie la Sănă­tate. „Legea care este acum în vigoa­re ar trebui clarificată.

Sunt de acord să plătesc impozite la stat, dar nu sunt de acord ca veniturile mele să fie taxate de nu ştiu câte ori. Casele de sănătate nu au făcut altceva decât au luat baza de date de la ANAF, unde au văzut cine cât a câştigat în­tr-un an, şi au pornit pe urmele acestor persoane. Veniturile pe care le de­­clari tu ca avocat pot rezulta din mai multe surse. Poate că ai vândut o ma­şină sau o casă. Asta nu în­seam­nă că trebuie să plăteşti asigurare de să­nătate pentru suma încasată prin­tr-un act de vânzare-cumpărare“, a mai explicat avocatul Pop.
Persoanele cu profesii liberale solicită modificarea prevederilor legale în aşa fel încât situaţiile să fie clarificate, iar avocaţii, notarii, arhi­tecţii etc. să vireze către bugetul de sănătate contribuţii despre care ei spun că ar trebui să fie decente. În plus, cer ca majorările de întârziere aplicate de casele de sănătate să fie reanalizate pentru că s-a ajuns ca aproape jumătate din datoriile liber-profesioniştilor să fie reprezentate de penalităţi.

Prevederi legale
Construit pe sistemul solidarităţii sociale, bugetul asigurărilor de sănătate trebuie să colecteze sumele necesare asigurării tratamentelor medicale pentru 22 de milioane de români.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, completată prin mai multe ordonanţe, prevede, la articolul 257: „Persoanele asigurate au obligaţia plăţii unei contribuţii lunare pentru asigurările de sănătate. Contribuţia lunară a  persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5% care se aplică asupra veniturilor impozabile realizate de persoana care desfăşoară activităţi independente ce se supun impozitului pe venit. Dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar“. La ora actuală, legislaţia în vigoare prevede că termenul de prescripţie a creanţelor la bugetul asigurărilor de sănătate este de cinci ani. Persoanele care înregistrează restanţe, în termenul de prescripţie, beneficiază numai de pachetul minimal de servicii medicale (urgenţe medico-chirurgicale), diminuarea având loc în trei luni de la ultima plată.

Venituri anuale echivalente cu 20.750 de salarii minime
Într-un top al celor mai mari 10 venituri încasate anul trecut de către persoanele care practică profesii liberale, avocaţii ocupă toate poziţiile. Din datele furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) reiese că un avocat a câştigat, în 2008, valoarea a nu mai puţin de 20.750 de salarii minime pe economie, adică 12.450.534 de lei. Locul următor aparţine unei alte persoane din aceeaşi categorie profesională, care a avut venituri de 9.929.186 de lei.

Cine cotizează
- medicii care au cabinete individuale
- farmaciştii
- avocaţii
- notarii
- executorii judecătoreşti
- consultanţii fiscali
- experţii contabili
- arhitecţii
- contabilii autorizaţi
- consultanţii de plasament în valori mobiliare