Fondul de pensii private obligatorii (pilonul II) al băncii estoniene Swedbank AB a plasat o parte din contribuţiile participanţilor într-un vehicul investiţional care face parte din acelaşi grup financiar. Pe lângă evidentul conflict de interese, investiţia a cauzat şi pierderi importante clienţilor fondului de pensii. În România, legislaţia pilonului II interzice explicit investiţiile în instrumente financiare emise de societăţi care fac parte din acelaşi grup cu administratorul.
Fondul estonian de pensii private obligatorii (pilonul II) K3, administrat de Swedbank AB, cea mai ma­re bancă din regiunea baltică, a pro­vocat participanţilor pierderi de circa patru milioane de dolari, in­vestind o parte din contribuţiile acestora într-un fond mutual controlat şi gestionat tot de bancă, transmite Bloomberg, care citează presa estoniană.

Conflict de interese
K3, cel mai mare fond de pensii de pilon II din Estonia, cu 300.000 de participanţi, avea plasamente în valoare de 200 de milioane de co­roane (circa 19 milioane de dolari) în fondul mutual Swedbank Priva­te Debt Bond Fund, administrat de compania-mamă a fondului de pensii, Swedbank AG.
Pe data de 28 septembrie, banca a fost nevoită să afişeze o reducere cu 21% a valorii activelor Swedbank Private Debt Bond Fund, după ce mai multe companii din Estonia au încetat plăţile la împrumuturi contractate pe bază de obligaţiuni corporative. O parte din aceste obli­ga­ţiuni se aflau şi în portofoliul Swed­bank Private Debt Bond Fund. A­cesta este un fond deschis de inves­tiţii, specializat în plasamente în obligaţiuni şi alte instrumente de credit emise de companii din Esto­nia şi Uniunea Europeană.
Pierderile participanţilor la fondul de pensii al Swedbank AG, în ur­ma reducerii valorii activelor Swed­bank Private Debt Bond Fund, se ci­frează la circa patru mi­lioane de do­lari. „Swedbank AG a încălcat reguli­le cu privire la evita­rea conflictelor de interese în acti­vi­tatea sa de ad­mi­nistrare a fondu­rilor de pensii private obligatorii“, a afirmat Auto­ri­ta­tea de Suprave­ghe­re Financiară din Estonia, într-un comunicat.

Afectează încrederea în sistem
„Fără îndoială, acest caz neferi­cit va afecta încrederea publicului în siguranţa pilonului II de pensii private“, a declarat ministrul de fi­nan­ţe al Estoniei, Jürgen Ligi. Aces­ta a adăugat că, potrivit legislaţiei, participanţii la fonduri de pensii pri­vate obligatorii din Estonia mai au timp, până la sfârşitul lunii oc­tombrie, să decidă dacă doresc sau nu să-şi transfere activele acumulate de la fondul la care participă în prezent la un altul şi atunci se va vedea câţi dintre clienţii fondului de pensii K3 al Swedbank AG vor decide să părăsească fondul.
Ligi a mai spus că apariţia incidentului nu trebuie în niciun caz să ducă la concluzia că sistemul de pensii private obligatorii, ca întreg, nu ar funcţiona la parametri optimi. „Ca­zul Swedbank AG se referă la o singură decizie de investiţie, a u­nui singur administrator de fonduri de pensii. Efectele sale sunt re­duse, com­parativ cu impactul cri­zei financiare a­supra valorii acti­ve­lor fondu­ri­lor de pensii, care s-a ma­nifestat mai a­les anul trecut“, a declarat ministrul.
Interesant este că însăşi Autori­ta­tea de Supraveghere Financiară din Estonia, care reglementează toate sec­toarele financiare (bănci, asi­gu­ra­tori, fonduri de pensii, ad­mi­nistrare de investiţii, bursă), pa­re să prezinte probleme de inde­pen­denţă şi de potenţiale conflicte de interese, dat fiind că ministrul de finanţe al ţării este, din oficiu, prin efectul legii, şi preşedinte al Autorităţii.

Ce urmează?
„În prezent, analizăm circum­s­tanţele cazului, în cadrul unui au­dit intern şi colaborăm cu repre­zen­tanţii Autorităţii de Suprave­ghe­re Financiară“, a anunţat Swed­bank AG. Într-o declaraţie ulteri­oa­ră, banca a spus că va reduce comisioanele de administrare percepute de la participanţii la fondul său de pensii private obligatorii K3.
În plus, Swedbank a anunţat că va renunţa la deţinerile sale de o­bli­gaţiuni cu grad mare de risc emi­se de companii din Europa de Est şi va achiziţiona, în schimb, titluri de stat şi obligaţiuni corporative cu grad mai redus de risc, emi­se de companii din Europa Occi­den­tală. Până la pierderile înregistrate de Swedbank Private Debt Bond Fund, investiţiile în obli­ga­ţiuni cu grad mare de risc aveau o pondere de peste 50% în activele fondului de pensii K3.
„Am programat deja o întâlnire cu reprezentanţii Autorităţii de Su­praveghere Financiară, pentru a discuta acuzaţiile de încălcare a re­gu­lilor privind conflictul de inte­re­se. Dacă se va dovedi că am încălcat ­a­ceste reguli şi că am provocat pier­deri financiare directe clien­ţi­lor noş­tri, fără îndoială că vom plăti des­pă­gubiri“, a declarat directorul general al Swedbank AG, Priit Perens.

Randament de aproape 14% în ultimele şase luni
În 2008, prăbuşirea pieţelor fi­nanciare, cauzată de criza mondia­lă, a provocat fondurilor de pensii private obligatorii din Estonia pier­deri cifrate la circa 65 de milioane de euro. În schimb, anul acesta, re­lansarea pieţelor de capital a făcut ca, la nivelul ultimelor şase luni (a­prilie-septembrie), fondurile esto­niene de pilon II să afişeze un randament mediu de 13,77%. În aceste condiţii, activele administrate de aceste fonduri, în beneficiul celor aproximativ 588.000 de participanţi, au ajuns să totalizeze circa 904 milioane de euro, în creştere cu 28% faţă de acum un an.
Potrivit legislaţiei estoniene în domeniu, contribuţia totală la fondurile de pensii obligatorii este de 6% din venitul brut realizat de participanţi. Diferenţa faţă de alte sta­te, inclusiv România, este că, la constituirea acestui procent total, participanţii contribuie cu 2% din sala­riu, în timp ce statul adaugă încă 4%, din contribuţiile plătite către bu­getul asigurărilor sociale, adică pentru pensia publică.
Problema este că, din cauza constrângerilor bugetare provocate de recesiune, guvernul a decis ca, începând cu 1 iunie 2009, să sisteze pentru doi ani plata părţii sale de contribuţie, fapt care a stârnit pu­ter­nice reacţii negative, atât din par­tea operatorilor din domeniu, cât şi a publicului larg. Totuşi, exe­cutivul de la Tallinn s-a angajat să reia plata contribuţiilor în 2011, la ni­velul de 2%, urmând ca, din 2012, aceasta să revină la valoarea de 4%. Pentru participanţii care decid să plătească în continuare contribuţia personală, guvernul s-a angajat, în plus, să compenseze lipsa propriei contribuţii din cei doi ani de pauză prin creşterea acesteia la 6%, de în­dată ce economia estoniană va rein­tra pe un trend ascendent.


Cum e în România?
La nivel mondial, practica self-investment a administratorilor de fonduri de pensii private este fie interzisă explicit, fie reglementată şi limitată drastic. În România, Norma nr. 3/2009 privind investiţiile fondurilor de pensii administrate privat şi organizarea activităţii de investire prevede că administratorii nu pot investi activele fondurilor de pensii private obligatorii pe care le gestionează în „instrumente financiare emise de către societatea-mamă a administratorului, grupul din care admi­nistratorul face parte, precum şi de către orice altă persoană afiliată sau aflată în mod direct sau indirect în poziţie de control faţă de societate“.
Norma a fost adoptată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) în februarie 2009. Anterior, legislaţia românească prevedea doar că, în cazul unui potenţial conflict de interese, „administratorul care gestionează activele fondurilor de pensii administrate privat este obligat să adopte măsuri care să asigure investirea numai în interesul participanţilor şi beneficiarilor fondurilor“. În februarie anul trecut, CSSPP a comunicat, la solicitarea SFin, că „nu agreează şi nici nu intenţionează să aprobe investiţii în titluri de valoare emise de entităţi afiliate administratorilor de fonduri, întrucât pot afecta sistemul pensiilor private, precum şi interesele participanţilor şi beneficiarilor“.


Cum e în alte ţări
- Polonia, Croaţia, Letonia: activele fondurilor de pensii nu pot fi investite în va­lori mobiliare emise de administratorul fondului, de acţionarii administratorului sau de orice alte entităţi asociate administratorului;
- Ungaria: fondurile de pensii nu pot avea deţineri în companii în care acţionarii administratorilor fondurilor controlează mai mult de 10% din acţiuni;
- Slovacia: fondurile de pensii nu pot investi în acţiuni ale companiilor care controlează mai mult de 5% din capitalul social al administratorului fondului; sunt interzise, de asemenea, investiţiile în fonduri mutuale ai căror administratori fac parte din acelaşi grup de companii cu administratorul fondului;
- În majoritatea ţărilor Europei Occidentale, unde fondurile private de pensii sunt constituite şi administrate de angajatori (pensii ocupaţionale), investiţiile în valori mobiliare emise de angajator sau de entităţi asociate acestuia sunt fie interzise, fie limitate, în medie, la cel mult 10% din activele fondurilor;
- În Statele Unite, practica self-investment este admisă doar ca excepţie şi are nevoie de aprobarea prealabilă a arbitrilor pieţei financiare. Înăsprirea le­gis­laţiei s-a produs după celebrul faliment al companiei Enron. Prăbuşirea gigantului american a antrenat şi „topirea“ unei bune părţi din activele fondului de pensii al acestuia, care fuseseră plasate chiar în acţiuni Enron.